Interzicerea zborurilor din cauza eruptiei vulcanului din Islanda a tinut sute de avioane la sol timp de mai multe zile, impiedicandu-le sa emita in atmosfera o cantitate de dioxid de carbon estimata la 2,8 milioane de tone, potrivit „The Guardian”. Expertii chestionati de publicatia britanica au apreciat ca eruptia vulcanului Eyjafjallajökull nu a avut un impact semnificativ asupra climei, generand, in schimb, o mica reducere a poluarii cu
dioxid de carbon.
Text de Raluca Petrescu
Desi eruptiile masive, cum a fost cea a vulcanului Mount Pinatubo in 1991, pot emite suficienta materie pentru a umbri si a raci planeta, incidentul din Islanda nu a atins aceasta dimensiune. Norul de cenusa nu a ajuns in straturile inalte ale atmosferei, unde ar fi avut cel mai mare efect, si contine cantitati mici de sulfuri. Organizatia Mondiala de Meteorologie din Geneva sustine ca orice efect de racire a climei din cauza vulcanului Eyjafjallajökull
va fi nesemnificativ.
Un efect mai mare, desi la fel de putin semnificativ in termeni globali, provine insa din mentinerea avioanelor la sol in intreaga Europa. Potrivit Asociatiei de Transport Ecologic, interzicerea zborurilor a generat o „economie” de 2,8 milioane de tone de dioxid de carbon.
Eruptia vulcanica a eliberat dioxid de carbon, insa aceasta cantitate este contrabalansata de economiile realizate. La nivel mondial, vulcanii produc circa 200 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an, potrivit US Geological Survey.
300.000 tone de CO2 pe zi
Vulcanul islandez elibereaza in atmosfera intre 150.000 si 300.000 de tone de CO2 pe zi, o cantitate care, daca va fi mentinuta la acest nivel timp de un an, va plasa pe acelasi plan cu Austria in privinta emisiilor de gaze cu efect de sera. Totusi, cantitatea de CO2 emisa de vulcani in general si de acesta in particular este neglijabila in raport cu emisiile totale de gaze cu efect de sera, e de parere Patrick Allard, de la Institutul de Fizica a Pamantului din Paris.
Nu exista date disponibile cu privire la cantitatea de CO2 emisa de vulcanul Eyjafjallajökull de la eruptia sa, pe 14 aprilie, dar estimarile sunt posibile prin comparatie cu eruptia din 20 martie. In cursul acestei prime eruptii au fost emise 15.000 de tone de CO2 pe zi, potrivit lui Colin Macpherson, geolog la Universitatea Durham din Anglia.
„Fluxul actual de magma este de 10-20 de ori mai mare deci, luand in considerare limita inferioara, cantitatea de CO2 emisa de Eyjafjallajökull ar fi de 150.000 de tone pe zi”, a declarat Macpherson. La randul sau, Patrick Allard a estimat, prin calcule similare, ca vulcanul producea la o saptamana de la eruptie de 20 de ori mult CO2 decat in prima faza, respectiv 300.000 de tone pe zi.
Extrapoland la un an, aceste emisii vor plasa vulcanul intre locurile 47 si 75 pe lista tarilor care emit gaze cu efect de sera, aflate la originea incalzirii globale, potrivit cifrelor publicate in 2005 de World Resources Institute (WRI), o organizatie specializata in date despre mediu. Situat pe locul 47, vulcanul ar emite mai multe gaze cu efect de sera intr-un an decat Austria, Irlanda, Bulgaria sau Suedia.
Piata carburantilor, cutremurata de vulcan
Eruptia vulcanului Eyjafjallajökull a perturbat traficul aerian european timp de o saptamana, cauzand anularea a circa 70% din zboruri. Cererea de carburanti pentru avioane a scazut cu cel putin un milion de barili pe zi, respectiv o cincime din consumul mondial, potrivit analistilor citati de Reuters.
Inainte de aceasta criza, considerata cea mai mare de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, cererea de carburanti de avioane din Europa a fost, in medie, de 1,17 milioane de barili pe zi in ianuarie si de 1,25 milioane de barili pe zi in aceeasi perioada a anului trecut, potrivit celor mai recente date ale Agentiei Internationale pentru Energie (AIE). In Europa, scaderea cererii este echivalenta cu 20% din cererea mondiala, estimata de JBC Energy la circa cinci milioane de barili pe zi.
