Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat dreptate activistului și istoricului Mihail Bumbeș, care a fost amendat în urma unui protest pentru Roșia Montană. Mai mult decât atât, Curtea spune că aplicarea notificării prealabile pentru diverse forme de exprimare a opiniei – și nu doar la manifestările publice cu participare largă – restrânge libertatea de exprimare a cetățenilor, în decizia CEDO în cazul Bumbeș vs. România.
Statul român a fost condamnat, marți, 3 mai, de CEDO pentru încălcarea Articolului 10 din Convenție (libertatea de exprimare).
Mihai Bumbeș, membru fondator al Asociației Mișcarea Civică Miliția Spirituală, a participat în august 2013 la un protest pentru Roșia Montană. Împreună cu alte trei persoane, Bumbeș s-a legat cu cătușe de una dintre porțile de acces în curtea Guvernului, în semn de protest față de hotărârea executivului de a aproba exploatarea minieră de la Roșia Montană, explică APADOR-CH.
Întregul protest a durat câteva minute, până când jandarmii au tăiat cătușele și i-au condus pe cei patru la secția de poliție, unde i-au amendat.
Mihai Bumbeș a argumentat atunci că Guvernul a câștigat alegerile promițând că nu va autoriza proiectul de la Roșia Montană, dar a făcut contrariul în ședința din 27 august 2013, fără o dezbatere publică prealabilă. Protestul celor patru a fost spontan, în aceeași zi în care aflaseră din presă de adoptarea proiectului de către Guvern – pe 28 august 2013.
Deși jandarmii care i-au ridicat de la poarta guvernului au aplicat procedurile prevăzute în Legea 60/1991 (privind adunările publice), acuzându-i pe cei patru că participă la un protest neautorizat, în procesul verbal încheiat la secția de poliție s-a consemnat că protestatarii au fost amendați cu 500 de lei pentru huliganism, conform Legii 61/1991 (privind tulburarea ordinii publice).
Instanța națională: protestele se anunță
În septembrie 2013, Mihai Bumbeș a contestat în instanță amenda. El a susținut, citând jurisprudența CEDO, că protestul spontan este protejat de dreptul la libertatea de întrunire și a subliniat că protestul său a fost pașnic, după cum reamintește APADOR-CH.
Judecătoria sectorului 1 i-a respins contestația, argumentând că atâta vreme cât reclamantul și-a asumat participarea la un protest neanunțat cu 3 zile înainte, așa cum prevede Legea 60/1991, înseamnă că făcut o faptă antisocială, deci ar fi fost corect amendat conform Legii 61/1991. Instanța națională a apreciat astfel că protestele spontane nu fac excepție de la regula anunțării cu 3 zile înainte, prevăzută de lege, și nu a făcut vreo referire la încălcarea dreptului la liberă exprimare.
Mihai Bumbeș a făcut apel la această hotărâre, în noiembrie 2014, la Tribunalul București, apel care a fost respins.
CEDO: Încalcă libertatea de exprimare
CEDO menționează în hotărâre este că evenimentul din poarta guvernului a fost o formă de exprimare a nemulțumirii față de autorități, mai ales că a implicat doar patru persoane și a durat foarte puțin. În plus, întrucât a fost rezultatul unei decizii spontane și nu a avut o popularizare prealabilă, este greu de conceput că un astfel de eveniment ar fi putut genera prezența altor participanți sau adunarea unei mulțimi semnificative, care să justifice măsuri specifice din partea autorităților, și deci să necesite o notificare.
Curtea observă că, în ceea ce privește susținerea instanțelor naționale, de solicitare a unei notificări prealabile a evenimentului organizat de reclamant, aceasta nu a fost însoțită de nicio considerație aparentă a faptului dacă, având în vedere numărul de participanți, o astfel de o notificare ar fi servit scopul de a permite autorităților să ia măsurile necesare precum cele descrise, pentru a garanta buna desfășurare a evenimentului. Curtea observă, de asemenea, că aplicarea acestei reguli la diverse forme de exprimare – mai degrabă decât doar la adunări – ar crea o restrângere care este incompatibilă cu libera comunicare a ideilor și ar putea submina libertatea de exprimare.”
În sfârșit, Curtea a constatat că amenda aplicată protestatarilor, deși nu a fost mare, a avut un efect de descurajare asupra discursului public.
Curtea i-a acordat activistului despăgubiri pentru amenda primită, de 113 euro, depăgubiri morale de 5.000 de euro și cheltuieli de judecată.
„În ceea ce privește pretenția reclamantului cu privire la prejudiciul moral, Curtea consideră că simpla constatare a unei încălcări de către Curte este insuficientă pentru a compensa reclamantului sentimentul de nedreptate și frustrare pe care trebuie să le fi simțit din cauza sancțiunii impuse. Făcându-și evaluarea pe o bază echitabilă, Curtea îi acordă reclamantului 5.000 EUR, plus orice impozit care ar putea fi exigibil, cu titlu de prejudiciu moral”, se arată în hotărâre.
Mihail Bumbeș: Am refuzat negocierea cu Guvernul. Banii nu sunt importanți
Activistul Mihail Bumbeș a declarat pentru Green Report că decizia instanței europene înseamnă foarte mult pentru practica protestelor din țara noastră. El a subliniat că, pe parcursul procesului, a avut posibilitatea de a negocia cu Guvernul – care este impusă de procedură, însă a refuzat acest lucru. „Am zis nu. Banii nu sunt importanți”.
El a spus că procesul a durat foarte mult, fiind început în 2015, și că s-a confruntat cu bariere procedurale, unul dintre recursuri fiind trimis practic în ultimele minute.
Bumbeș a completat că practica din instanțele naționale este neuniformă, iar unele procese au fost câștigate, altele pierdute, deși invoca adesea cazuri din Polonia sau Ungaria, drept practică judiciară.
„E foarte probabil ca de acum înainte, instanțele să țină cont de această decizie. Poate și Jandarmeria va fi mai atentă. Ceea ce spune Curtea este că un protest la care iau parte doi- trei oameni nu este adunare publică. Bineînțeles, dacă cei doi-trei devin violenți, sunt alte legi care se aplică,” a mai menționat el.
Mihail Bumbeș a mai spus că statul român mai are dreptul de face recurs, însă șansele de câștig ale acestuia sunt infime.
Activistul a fost reprezentat de avocata Diana Hătneanu. Decizia Curții aici: Bumbeș vs. România
Citește și: Roşia Montană a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic din Roșia Montană, anulat de instanță
