Comitetul pentru patrimoniu din cadrul UNESCO a cerut Australiei să prezintă până la 1 februarie 2015 un raport „care să detalieze, între altele, implementarea acțiunilor de protecție”.
„Comitetul va analiza, în cazul confirmării unui pericol potențial sau dovedit pentru valoarea universală excepțională, înscrierea Marii Bariere de Corali pe lista patrimoniului mondial în pericol”, se afirmă în documentul citat.
În decizia sa, Comitetul UNESCO spune că a luat notă cu mare îngrijorare de recentele proiecte adoptate de Guvernul australian ce vizează dezvoltarea industrială în zonele de coastă și regretă adoptarea de către Australia a unui proiect de deversare a 3 milioane de metri cubi de materiale scoase prin dragare de pe fundul mării în acele teritorii, înainte de a realiza o evaluare generală a celorlalte opțiuni.
Autoritățile australiene s-au felicitat joi pentru decizia luată de UNESCO
Acțiunea noastră fermă de protejare a Marii Bariere de Corali produce deja rezultate (…). Această decizie reprezintă o victorie a rațiunii și a științei în fața retoricii și a catastrofismului”, a declarat Andrew Powell, ministrul Mediului din statul australian Queensland.
UNESCO a prevenit Guvernul de la Canberra că, fără adoptarea unor măsuri decisive pentru limitarea dezvoltării industriale pe litoral și pentru creșterea calității apelor din jurul Marii Bariere de Corali, aceasta va fi înscrisă pe acea listă.
Guvernul australian a autorizat recent extinderea unui port specializat în exportul de cărbune, iar conducerea parcului marin al Marii Bariere de Corali a aprobat deversarea a trei milioane de metri cubi de deșeuri rezultate în urma operațiunilor de dragare în apele parcului.
Înscrisă în patrimoniul mondial de către UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali se întinde pe o suprafață de aproximativ 345.000 de kilometri pătrați de-a lungul coastei orientale australiene și reprezintă cel mai vast ansamblu coralier din lume, cu peste 3.000 de sisteme recifale și sute de insule tropicale.
