Pentru prima dată, oamenii de știință au reușit să creeze embrioni hibrizi de rinocer alb nordic, mamferul aflat în cel mai mare pericol de dispariție, potrivit unui studiu publicat de Nature Communications. Rinocerul alb nordic este unul dintre cele două subspecii de rinoceri albi. Aproape 200.000 de rinoceri albi încă supraviețuiesc în sudul Africii, însă cei din nord aproape au dispărut.
Este vorba de primul embrion hibrid creat prin fecundarea in vitro care ajunge la nivel de blastocit – cu 5 sau 6 zile de dezvoltare – cu o structură celulară complexă. Este un progres care ar putea totodată duce la conservarea acestui mamifer, după moartea în martie anul acesta a ultimului mascul în vârstă de 45 de ani. Doar două femele din această specie mai trăiesc în Kenya.
Proiectul condus de Dr. Thomas Hildebrandt de la Leibniz Institute for Zoo and Wildlife Research din Germania au creat embrioni de rinoceri hibrizi și celule stem derivate din acestea utilizând fertilizarea in vitro sau FIV.
Pentru a crea embrionul cultivat în laborator, cercetătorii au folosit spermă dezghețată de la masculi de rinocer alb, congelați în prealabil. Având în vedere scăderea numărului de ouă de femei de sex feminin de rasă albă (ovocite) disponibile, cercetătorii au fertilizat ouă dintr-un subspecie strâns legată, rinocerul alb de sud (SWR).
Embrionii hibrid NWR-SWR hibrizi au evoluat până la stadiul de blastocist. Embrionii hibrizi rezultaţi au fost congelaţi pentru o posibilă implantare la subspecia sudică, într-un viitor apropiat. Următorul pas va fi deplasarea în Kenya pentru a colecta ovocite de la cele două femele de rinocer alb nordic rămase şi crearea de noi blastocişti unde atât ovulul, cât şi sperma să fie de la aceeaşi subspecie.
„Celulele stem pluripotente au capacitatea de a se reînnoi pe o perioadă nedeterminată și de a se dezvolta în orice celulă a unui organism viu”, a declarat profesorul Cesare Galli, a cărui echipă a generat celulele stem rinocerice.
Descoperirea făcută de laureata cu Nobel pentru Fiziologie şi Medicină din 2012, Shinya Yamanaka, privind faptul că celulele mature se pot reprograma pentru a deveni pluripotente, a permis o nouă focalizare combinând ”tehnologia de reproducere asistată cu colectarea de ovocite”,a declarat Hildebrandt la o conferinţă de presă.
Experții însă s-au îngrijorat și se tem că învierea subspeciilor folosind celule înghețate ar putea crea o populație puternic consanguină.
Cu toate acestea, cercetările din luna mai au sugerat că specia are suficientă diversitate în ADN-ul său pentru a supraviețui acestei „blocaje genetice”.
În timpul unor astfel de blocaje, doar un număr mic de animale contribuie la fondul genealogic, ceea ce duce la o specie mai slabă care se luptă împotriva izbucnirii bolilor și a schimbărilor de mediu.
Rinocerul alb este o specie care la rândul ei a fost salvată de la extincție, în urma unei scăderi accentuate a numărului cauzate de braconaj și de distrugerea habitatului.
La începutul secolului al XX-lea această subspecie era rinocerul cea mai amenințat din lume, cu doar 20 de exemplare rămase în viață, cu toate acestea, acum există peste 20.000 de oameni care trăiesc în sălbăticie.
Oamenii de știință declară că rinocerul alb de nord ar putea face o recuperare similară prin eforturile de conservare care utilizează liniile celulare înghețate.
Ultimul rinocer alb alb din Sudan, este supraviețuit de doar două femele – fiica sa Najin și nepoata Fatu.
Fertilizarea in vitro este folosită în industria bovinelor pentru a reproduce efective mai robuste, iar un bivol Cape a fost conceput pentru FIV pentru prima dată în 2016.
Citește și: O companie americană a creat cornuri de rinocer sintetice pentru a reduce braconajul
