Cantitatea de deșeuri electronice din Asia a crescut cu 63% în ultimii 5 ani, odată cu ieftinirea gadgeturilor și creșterea veniturilor. Avertismentul vine din partea Organizației Națiunilor Unite, care a evaluat piața regională a DEEE-urilor în perioada 2010-2015.
Specialiștii au analizat situația din 12 țări: Cambodgia , China, Hong Kong, Indonezia, Japonia, Malaezia, Filipine, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda și Vietnam. Astfel, au constatat că volumul DEEE-urilor din estul și sud-estul Asiei a crescut cu aproape 2 treimi în 6 ani, ajungând la 12.3 milioane de tone.
China a înregistrat cea mai mare creștere (107%), fiind responsabilă pentru generarea a 6.7 milioane de tone de deșeuri electronice. Are însă și cel mai mare număr de locuitori. Țările cu cea mai mare cantitate de deșeuri pe cap de locuitor sunt însă altele: Hong Kong (21.7 kg), Singapore (19.95 kg) și Taiwan (19.143 kg). La polul opus, în Cambodgia, Vietnam și Filipine s-a aruncat cel mai mic volum de DEEE-uri: 1.1, 1.34, respectiv 1.35 kg. În medie, un asiatic a produs cam 10 kg de produse electronice în 2015, în timp ce un european generează cam 15 kg anual.
Creșterea consumului, principala cauză
Potrivit raportului, creșterea se datorează mai multor trenduri. Unul dintre acestea îl reprezintă evoluția tehnologiei și dezvoltarea de noi gadgeturi. Totodată, cererea a crescut, odată cu majorările de venituri și creșterea nivelului de trai. Cetățenii din clasa de mijloc nu doar că își permit să cumpere mai multe produse electronice, dar le schimbă mai des odată cu învechirea lor și apariția unor modele noi.
La toți acești factori se adaugă creșterea importurilor de echipamente electrice, electronice și electrocasnice. Produsele importate sunt de multe ori second hand, ceea ce face ca durata lor de viață să fie mai scurtă și să ajungă mai rapid la gunoi.
Gestiunea DEEE, o provocare pentru statele nedezvoltate
Spre deosebire de țările dezvoltate, cele în curs de dezvoltare din Asia nu au un sistem de gestionarea a DEEE-urilor bine pus la punct. Prin urmare, reciclarea lor contituie o problemă în sine, potențată de factori precum: lipsa de educație a populației în ceea ce privește importanța colectării și reciclării DEEE-urilor, lipsa unei infrastructuri la îndemâna cetățenilor, lipsa de stimulente și reglementări administrative care să încurajeze colectarea și reciclarea, dar și activitatea colectorilor informali.
Aceștia din urmă obișnuiesc să ardă deșeurile electronice, pentru a „separa” componentele și a extrage elementele valoroase (de exemplu, ard cabluri pentru a obține cupru). De asemenea, folosesc substanțe poluante (acid sulfuric, acid clorhidric și acid azotic), pentru a separa și a purifica metale precum cuprul sau aurul. Acestea eliberează inevitabil vapori toxici, care poluează atât aerul, cât și solul. Nu doar că procedeele folosite sunt periculoase pentru mediu și comunități, dar împiedică valorificarea eficientă a deșeurilor electrice și electronice.
