Deși teoria potrivit căreia încălzirea globală este un fenoment provocat de om este acceptată cu o majoritate covârșitoare în rândul oameniilor de știință, există voci care susțin contrariul, potrivit cărora schimbările sclimatice sunt un fenomen natural. De aceea, organizatorii COP 21 aduc câteva explicații care demontează punct cu aceste argumente.
Încălzirea globală s-a oprit în 1998 – de atunci, temperaturile au crescut insesizabil.
Această afirmație se bazează pe raportul Hadley Center, care a arătat o creștere a temperaturii medii de 0,02 ° C în perioada 1998 și 2008. Acesta a fost larg mediatizat de scepticii schimbărilor climatice și interpretat greșit ca un semn că încălzirea globală s-a oprit. Dar acest set de statistici nu include Arctica, unde temperaturile au crescut semnificativ în ultimii ani.
Secolul 21 este martorul celui mai mare număr de recorduri de temperatură depășite: 2014 a fost cel mai cald an din 1850 și până acum, iar în curând va fi depășit de 2015.
Încălzirea globală poate fi explicată prin variația din activitatea solară.
Fluctuațiile de temperatură de la un an la altul pot fi legate de schimbările din activitatea solara, care variază în cicluri de aproximativ unsprezece ani. Cu toate acestea, cantitatea de energie solară eliberată variază cel mult cu 0,1%. „În cazul în care Soarele ar guverna încălzirea globală, întreaga coloană atmosferică ar fi afectată. Cu toate acestea, ne confruntăm cu o încălzire a straturilor inferioare și o răcire a stratosferei. Acest lucru indică în mod clar rolul jucat de efectul de seră”, a explicat Jean Jouzel, vice-președinte al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice.
Există un element major de incertitudine în calculele care sunt utilizate pentru a demonstra încălzirea globală.
Modele climatice sunt previziuni și, ca atare, nu poat fi perfecte. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, oamenii de știință au încercat să le dea o cât mai bună acuratețe pentru a obține o imagine destul de exactă. Relevanța acestor modele a fost, de asemenea, testată pe modele climatice din trecut. Căci, dacă acestea se potrivesc pe evenimentele trecute, atunci ele reprezintă un mod corect de a prezice modele climatice viitoare.
Ca urmare, modelele utilizate sunt în mare măsură de încredere, cu o ușoară discrepanță între previziuni și observații. Incertitudinea în acestea este legata de evenimente imprevizibile, cum ar fi erupțiile vulcanice sau activitatea solara. Dar, în ciuda acestor evenimente intermitente, evoluțiile climatice pe termen lung se potrivesc îndeaproape predicțiilor făcute folosind modele climatice.
Oamenii de știință din cadrul Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice sunt plătiți de guverne, ceea ce duce la un conflict de interese.
În realitate, co-autorii studiilor Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice nu sunt plătiți. Organizația are doar 30 de angajați permanent, comparativ cu 831 autori voluntari (selectați din rândul a peste 3000 de candidați). Acești voluntari trebuie să dedice echivalentul a patru-cinci luni de muncă pentru un raport, în plus față de propriile lor propiecte de cercetare.
Mulți oameni de știință eminenți sunt sceptici în privința schimbărilor climatice. Existența încălzirii globale este, prin urmare, un subiect de dezbatere în cadrul comunității științifice.
Nu mai există nicio dezbatere cu privire la existența încălzirii globale, cel puțin nu în comunitatea științifică. Există un consens larg în rândul profesioniștilor: 90% consideră că o creștere a temperaturii globale este un fapt alarmant, dovedit, în timp ce 82% sunt de acord că încălzirea globală este strâns legată de activitatea umană.
Încălzirea globală este un fenomen natural care a avut deja loc.
Clima este un model complex și variază ca urmare a mai multor parametri diferiți. Activitatea solară, erupțiile vulcanice și curenții marini au un impact major pe termen scurt și chiar pe termen mediu și lung. Cu toate acestea, astăzi, activitatea umană este forța dominantă în încălzirea globală.
Încălzirea globală are, de asemenea, și aspecte pozitive, ca de exemplu ierni mai blânde.
Este adevărat că o iarnă mai blândă are beneficii pe termen scurt, cum ar fi consum redus de energie. Cu toate acestea, pe termen lung, există multe aspecte negative la acest fenomen. O succesiune de ierni blânde ar afecta durabil calitatea terenurilor agricole prin reducerea cantităților de apă. Iernile calde, de asemenea, poate perturba ecosistemele întregi sau favoriza răspândirea bolilor.
Citește și:
Obama: Nu putem lăsa atacurile de la Paris să compromită COP21
Ce mesaje transmit starurile liderilor planetei înaintea COP21
