Captura de carbon va juca un rol central în a ajuta națiunile lumii să administreze și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Oamenii de știință testează multe materiale în acest scop. Noi rezultate, obținute de cercetători de la Universitatea de Ştiință și Tehnologie din Norvegia (NTNU), arată că lutul obișnuit ar putea funcționa la fel de eficient ca alte materiale mai avansate.
“E destul de remarcabil faptul că lutul poate capta la fel de mult dioxid de carbon precum alte materiale pe care le investigăm”, spune Jon Otto Fossum, profesor la departamentul de fizică al NTNU. Argila oferă multe beneficii prin comparație cu alte materiale, în mod deosebit pentru că alte materiale potențiale ar putea fi scumpe, dificil de produs, toxice și nu neapărat ecologice.
O posibilă utilizare practică a acestei descoperiri, ar putea fi includerea argilei în filtrele de reducere a emisiilor de CO2 la scară industrială.
Aceste rezultate au fost publicate de curând în Scientific Reports NTNU, o publicație care aparține de Nature Publishing Group, de către cercetătorii Leander Michels, un candidat la PhD și Fossum. Cei doi au condus cercetarea în colaborare cu oameni de știință de la Institutul pentru Tehnologia Energiei din Kjeller, Norvegia, Universitatea de Tehnologie din Slovacia, MaxIVLab de la Lund University și Universitatea din Brazilia.
Un material bun pentru captura CO2 trebuie să îndeplinească anumite cerințe. Trebuie să aibă o suprafață mare și o capacitate de absorbție bună. Ar trebui să poată capta CO2 în mod selectiv, înainte de a capta alte molecule. E nevoie să folosească puțină energie pentru a funcționa, și să fie reutilizabil. În plus, materialul trebuie să fie ieftin și ecologic.
Anumite minerale argiloase îndeplinesc aceste criterii, în special smectita, un grup de minerale argiloase care se umflă în contact cu apa. Cercetătorii au folosit în experimentele lor smectită sintetică. Argilele artificiale se pot face la un cost foarte scăzut.
Cercetătorii au mai descoperit că dioxidul de carbon în formă gazoasă se leagă de smectită, aceasta nu numai datorită suprafeței smectitei în sine, ci, în principal, pentru că ionii asociați cu suprafețele de lut captează în mod activ.
Un tip de smectită, numit lithium-fluorohectorite, poate să rețină CO2 la temperaturi de până la 35 de grade Celsius, la presiune ambiantă. CO2 capturat este eliberat atunci când argila e încălzită la temperaturi peste limita de 35 de grade, iar acest lucru permite controlul asupra captării CO2.
Experimentele lor, concluzionează Fossum, arată că acest tip de smectită capturează și reține la fel de mult CO2 ca și alte materiale care au fost studiate în acest scop.
Autor: Cornelia Gaie
Sursă: ScienceDaily.com
Sursă foto: Flickr.com
Citește și:
Emisiile de CO2 au stagnat pentru prima dată după 40 de ani
UE vrea să reducă emisiile de CO2 din transportul aerian cu 30%, până în 2050
