Arborii toaletați necorespunzător vor muri în următorii trei ani

Autoritățile publice locale din București, dar și din alte localități, sunt tributare ideii că în fiecare primăvară și toamnă arborii trebuie ”toaletați”. În fapt sunt ciuntiți în mod brutal de oameni care nu au nici cea mai vagă idee depre cum trebuie toaletat un copac, atunci când este cazul. Însă vina nu este a echipelor de muncitori, ci chiar a statului.

”La noi dacă te duci la o licitație să faci întreținere pe spațiul verde ți se cere, conform legii, să ai diplomă de drujbist și de alpinist utilitar, ca să nu cazi din copac. Nu ți se cer cunoștințe care să fie dovedite cumva. Aceasta este una din greșelile noastre”, a declarat, pentru Green Report, Andreea Lefter, arborist certificat ISA și președinte al filialei Bucureșt-Ilfov a Asociație Peisagistilor din România (AsoP).

Andreea Lefter este unul dintrei cei doi arboriști certificați ISA din România. Certificarea a obținut-o în 2018, după ce timp de 6 luni a parcurs cele 26 de cursuri despre arbori, specific pe tăieri, pe fiecare arbore în parte. Examenul, care nu este online, are 1200 de întrebări, iar ca să-l treci nu trebuie să răspunzi greșit la mai mult de 10 întrebări.

”Ca să te înscrii la acel examan trebuie să dovedești că ai o experiență de minim 3 ani în care ai toaletat niște arbori. În urma acelui curs obții o ștampilă și o diplomă  în baza cărora poți să faci intervenții pe arbori”, a explicat Lefter.

De ce se toaletează arborii ?

Potrivit Andreei Lefter, toaletările se fac în funcție de arbore și de ceea ce urmărim să facem cu el. Dacă arborele este pus într-un parc, coroana este mai jos, dacă este într-un aliniament, coroana va fi ma sus, dacă este pe marginea drumului coroana trebuie, de asemenea, să fie ridicată.

”Înainte să te apuci să toaletezi un abore trebuie să știi specia și cât la sută poți să intervii și să tai. Sunt arbori care cresc mai des după ce sunt tăiați sau care mor. Tăierile sunt așa cum sunt deoarece nu avem specialiștii care să-i taie”, a explicat reprezentanta AsoP.

Tăierile ar trebui să urmărească formarea și regenerarea arborilor prin îndepărtarea crengilor sau ramurilor uscate care să permită luminii să ajung în toate zonele coroanei, nu să degradeze și mai mult arborele.

”Toți aborii suferă atunci când sunt toaletați. Ca să fii sigur că arborele reacționează bine trebuie să ai două principii: să știi ce specie e și cum va reacționa și să cunoști procesul de compartimentalizaree al arborilor, un proces natural prin care arborii se vindecă în urma tăierilor și se protejează de bacteriile sau virușii care pot patrunde în interior în urma procesului de tăiere. Arborii toaletați necorespunzător nu vor muri anul acesta, dar în doi sau trei ani nu vor mai fi”, a mai spus Andreea Lefter.

Calitatea spațiului verde se deteriorează

Potrivit Andreei Lefter, calitatea spațiului verde din București a scăzut în ultimii 20 de ani, deoarece nimeni nu a făcut un management al arborilor. Vegetația în mare parte este îmbătrânită și nu este întreținută în mod corect.

Aceasta a explicat că prin lipsa acestui tip de management înlocuirea vegetației se face greșit. Din cauza faptului că arborii nu sunt urmăriți la anumite intervale de timp, fapt care ar duce la identificarea mai ușoară a copacilor cu probleme, înlocuirele se fac foarte multe odată, iar copacii tineri nu pot susține, de exemplu, cantitatea de oxigen produsă de copacii maturi.

”Avem mari probleme cu arborii care se taie oricum pentru construcții și cartiere noi, dar în schimbul lor se plantează zone foarte mari de gazon. Însă niciodată o peluză de gazon nu o să producă atâta oxigen cât produce un arbore”, a mai spus reprezentantul AsoP.

Înlocuirile se fac, în majoritatea cazurilor cu specii nu tocmai potrivite, în mare parte platani. Este bine să se pună arbori din specii variate doarece atunci când apare o boală să nu fie afectați toți odată.

”În Europa platanul suferă de o boală numită cancerul platanului. Când un astfel de arbore se îmbolnăvește el trebuie tăiat și incinerat, ceea ce înseamnă niște costuri mari.  De asemenea, instrumentele folosite trebuie serilizate, iar rădăcina scoasă și incinerată la rândul ei. Dacă nu sunt instituite aceste măsuri toți platanii vor fi afectați. Din această cauza au și un preț scăzut de achiziție. E mult mai simplu să cumperi 500 de platani, decât 100 de arbori care cresc mai încet, dar la care nu ai aceste riscuri sau costuri de mentenanță în timp”, a mai spus Andreea Lefter.

Printre speciile de arbori care pot prospera în București se numărăr arțarul, stejarul roșu, fagul, pomii fructiferi, carpenul sau frasinul. Sunt arbori care rezistă la poluare, depozitarea de zăpadă la baza lor, hidrocarburi și alte uleiuri pe care le întâlnim pe carosabil.

Legislația în schimbare

În prezent, există un proiect de lege pentru modifcarea Legii nr.24/2007
privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, care ar putea reglementa și modul în care se fac toaletarile. Acesta este bazat pe propunerea elaborată de AsoP România. Proiectul de lege a fost adoptat de căre Senat, iar în momentul de față se așteaptă avizul din partea Comisie pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.

Principalele modificări aduse de noua formă a Legii nr. 24/2007 punctează o serie de aspecte esențiale, între care se numără:

• reglementarea noțiunii principale a legii – spațiul verde – prin includerea unei definiții clare care să evidențieze toate rolurile acestei componente esențiale a cadrului urban (de protecție a mediului, social și cultural);
• extinderea tipologiilor specifice, incluzând noi forme de spații verzi a căror apariție a fost generată de nevoile actuale ale societății cum este cazul  grădinilor comunitare și al parcurilor de buzunar,
• clarificarea obligațiilor și responsabilităților autorităților publice, a proprietarilor și a utilizatorilor;
• profesionalizarea intervențiilor asupra spațiilor verzi, prin introducerea obligativității implicării specialiștilor în peisagistică în proiectele care afectează calitativ sau cantitativ indicatorii spațiului verde;
• creșterea gradului de monitorizare a calității spațiului verde prin introducerea unor noi instrumente, respectiv Planul anual de gestiune a vegetației și Fișele tehnice de intervenție asupra vegetației, menite să pună un accent deosebit asupra fondului vegetal urban care este atât de mult afectat de practicile actuale;
• corelarea lucrărilor de intervenție asupra spațiului verde cu legislația conexă, prin includerea unei documentații de specialitate peisagistică în documentațiile tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții și a organizării lucrărilor prevăzute de Legea nr. 50/1991;
• asigurarea unei dezvoltări adecvate a țesutului urban, adaptat nevoilor societății actuale, prin introducerea obligației de a asigura un minim de 30% spațiu verde, cu acces public, la construcția de noi zone rezidențiale, industriale sau comerciale;
• generarea unei mai mari flexibilități a spațiilor verzi urbane prin mărirea procentului ocupat de spațiul construit de la 10% la 15% cu scopul de a reduce presiunea privind inserarea de noi dotări necesare comunităților locale;
• introducerea unui glosar de termeni care să faciliteze o mai bună înțelegerea a domeniului de acțiune asupra spațiilor verzi din intravilanul localităților.