Agentia Regională de Protectia Mediului Sibiu (A.R.P.M.S) alaturi de partenerii Asociatia pentru Protectia Pasarilor si a Naturii „Grupul Milvus” si Societatea Ornitologica Romana, au demarat la inceputul anului 2010, proiectul „Conservarea acvilei tipatoare mici in Romania” finantat prin componenta Natura si Biodiversitate a programului LIFE+ al Comisiei Europene. Acest proiect se va derula pe parcursul a patru ani, in perioada 2010-2013.
Acvila tipatoare mica este o pasare rapitoare a carei zona de cuibarire este restransa in principal in partea centrala, estica si de sud-est a Europei. Specia este considerata a fi “in declin” pe suprafata intregii arii de raspandire, fiind estimata la 20.000 de perechi la nivel global.
Romania ofera speciei una dintre cele mai importante zone de cuibarit. Ca rezultat al celor mai recente studii, populatia de acvila tipatoare mica din Romania este estimata intre 2000 – 2300 de perechi, reprezentand aproximativ 22% din populatia speciei la nivelul Uniunii Europene si 10% din intreaga populatie la nivel global.
„ Faptul ca proiectul se ocupa de 10% din populatia totala a acvilelor, face din acesta unul de importanta majora”, a declarat Mihai Proca, ofiter de comunicare al A.R.P.M.S.
Acvile monitorizate prin satelit
Cu ajutorul unor emitatoare prin satelit s-au obtinut date precise despre distantele parcurse si caile folosite in perioada migratiei, atat a acvilelor tipatoare mici adulte, cat si a puilor acestora. De asemenea au putut fi inregistrate informatii privind homerange-ul (spatiul folosit de o pereche in perioada de cuibarit), precum si vitezele si altitudinile de zbor ale acvilelor.
In primul an de viata puii acvilei tipatoare mici nu se pot reproduce si de aceea nu revin in tara, acest lucru urmand sa se intample abia dupa atingerea maturitatii sexuale.
Cingar, Jakab, Benjamin si puiul acestuia Beni, Arthur si Adel sunt sase exemplare de acvila tipatoare mica pe care au fost fixate emitatoare satelitare. Aceste emitatoare transmit date catre satelit la un interval de trei zile si functioneaza cu ajutorul unui mic panou solar.
Costul unui astfel de emitator este de aproximativ 3000 euro, iar transmiterea si procesarea datelor costa in jur de 1000 euro lunar.
Vesti bune si mai putin bune
Vestile primite nu au fost intotdeauna de bun augur, la data de 12 octombrie 2010, Adel, o femela tanara, a fost gasita moarta langa statia de epurare a apei din Sharm-el-Sheik de catre ornitologul italian Francesco Germi, care a si recuperat transmitatorul. Cauza probabila a mortii fiind intoxicatia cu apa tratata.
Nici despre Jakab nu se mai cunosc informatii, transmisiile emitatorului acestuia au incetat la data de 20 decembrie 2010.
Beni, puiul lui Benjamin a inregistrat in schimb cateva recorduri privind viteza de deplasare (92 km/h), distanta parcursa intr-o zi (511,7 km) si distanta totala parcursa (13.869 km). Traseul ales de acesta pentru migratie, pe deasupra Saharei, a fost unul destul de riscant, primind initial sanse minime de supravietuire, insa in cele din urma a fost reperat in zona de sud-est a Africii.
Dintre pasarile adulte, Cingar a scapat de transmitator in Africa de Sud, acesta fiind recuperat de catre doi ornitologi sud-africani.
Metoda de capturare
Prinderea acvilelor se face printr-o metoda simpla si eficienta, folosindu-se o „bufnita” din lemn si o plasa. Bufnita este o pasare de prada cu activitate nocturna si poate ataca cuibul acvilei, vazul acesteia pe timp de noapte fiind foarte slab. De aceea, pe timp de zi, acvila tipatoare mica ataca bufnita de cateori acesta se apropie de teritoriul sau.
Procesul de atasare al transmitatorului nu trebuie sa depaseasca 15 minute, nivelul de stres al pasarilor in captivitate fiind foarte ridicat.
Coabitare in armonie
Acvila tipatoare mica este des confundata cu soimul sorecar si pentru o informare completa a locuitorilor din zonele invecinate cu habitatul acesteia, sunt in curs de montare 52 de panouri informative.
Desi termenul de pasare rapitoare are o conotatie negativa, acvila tipatoare mica este importanta deoarece aduce beneficii omului. Daca vorbim numai de faptul ca pasarea se hraneste cu mici rozatoare, amfibieni si insecte mari, cum ar fi lacustele, putem spune ca acvila tipatoare mica protejeaza recoltele omului de efectele negative ale acestor daunatori.
Prezenta acvilei tipatoare mici intr-o anumita zona este semn ca pesticidele si ingrasamintele chimice nu sunt folosite in abundenta ceea ce recomanda produsele provenite din aceste zone ca fiind sanatoase.
In cadrul proiectului se vor realiza lucrari demonstrative pentru management-ul pasunilor adecvate speciei. Cresterea vegetatiei arbustive pe pasuni face ca vanarea micromamiferelor (soareci, broaste, etc.) cu care acvila se hraneste, sa fie practic imposibila.
Desi in tarile vestice pasarile rare sunt vanate doar cu aparatul de fotografiat, in Romania suntem abia la inceput cu activitati eco-turistice de tip „birdwatching”. Aceasta activitate poate fi promovata ca o forma de turism in acele zone in care acvila tipatoare mica cuibareste.
Un simbol national in pericol
Pe stema Romaniei este reprezentata o acvila, semn ca dintotdeauna am admirat maretia acestei pasari. Pentru a nu ajunge sa contemplam aceste pasari rare doar ca simboluri pe steme, bancnote, efigii, etc., omul poate incerca sa-si adapteze activitatile in asa fel incat impactul lor asupra acvilelor tipatoare mici in special si a naturii in general sa fie cat mai redus.
Liviu Stoica
Cititi si:
