Parlamentul sloven a modificat recent Constituția țării, introducând un amendament care obligă autoritățile să garanteze accesul la apă potabilă tuturor cetățenilor. Potrivit noii reglementări, companiile nu vor mai avea voie să comercializeze apă.
Decizia a fost adoptată cu 64 de voturi pentru și niciunul împotrivă. În ciuda celor 26 de abțineri, a avut susținerea prim-ministrului Sloveniei, Miro Cerar. Acesta a insistat asupra necesității de a proteja la cel mai înalt nivel legislativ resursele de apă, numindu-le „aurul lichid al secolului XXI”.
Apa din Slovenia este de foarte bună calitate și, datorită valorii sale, în viitor va deveni ținta țărilor străine și corporațiilor internaționale. Pe măsură ce apa va deveni o marfă din ce în ce mai valoroasă, presiunea pentru a o obține va crește și nu trebuie să ne dăm bătuți.
Este motivul pentru care parlamentarii au decis să protejeze această resursă. Potrivit amendamentului, „resursele de apă reprezintă un bun public gestionat de stat. Resursele de apă trebuie folosite în mod durabil, în primul rând pentru a furniza cetățenilor apă potabilă și gospodăriilor apa necesară și, prin urmare, nu sunt un bun comercial.”
Slovenia este prima țară din Uniunea Europeană care include dreptul la apă în Constituție. Se alătură astfel altor 15 țări de la nivel internațional care au garantat acest drept (potrivit datelor Rampedre). Conform Water.org, 663 de milioane de oameni nu au acces la apă potabilă, deși este un drept fundamental, încă din 2010.
Decizia Sloveniei, benefică pentru mediu
Companiile produc anual în jur de 500 de miliarde de PET-uri, o mare parte dintre ele fiind destinate îmbutelierii apei. Potrivit unui raport al Fundației Ellen MacArthur, în ultimii 50 de ani, cantitatea de plastic produsă s-a dublat, ajungând la 311 milioane de tone, în 2014. O mare parte din această cantitate este reprezentată de cele 500 de miliarde de PET-uri pe care le aruncăm în fiecare an, la nivel global.
În ceea ce privește impactul sticlelor de plastic asupra mediului, trebuie menționat că acesta este multiplu. În primul rând, producția PET-urilor necesită milioane de tone de petrol și de 3 ori mai multă apă decât cea care încape efectiv în sticle. Iar, după folosire, majoritatea sticlelor ajung în natură, unde procesul de descompunere începe abia după 700 de ani . În 2011, de exemplu, au fost colectate la nivel global doar 7.5 milioane de tone de PET-uri, din totalul de 227 milioane de tone.
Soluții alternative la cumpărarea apei îmbuteliate există, potrivit activiștilor de mediu. În România, Asociația Miliția Spirituală și alte 12 ONG-uri au cerut autorităților să revitalizeze sistemul de țâșnitori și cișmele publice din capitală. Potrivit inițiatorilor campaniei „Cișmele pentru București”, această revitalizare „ar reduce poluarea, ar garanta locuitorilor accesul la apă potabilă gratuită și ar aduce importante economii la bugetul local și în rândul bucureștenilor”.
Vor avea însă politicienii și autoritățile din România curajul celor din Slovenia?
