În fiecare an, agricultorii din întreaga lume achiziționează mii de tone de antibiotice pe care le utilizează la vaci, porci și păsări, precum și la alte animalele din ferme. Aceste medicamente sunt aprobate de către autorități, astfel că totul pare în regulă. Totuși, ultimele studii din domeniu au arătat că urme de antibiotice ajung în sol atunci când fermierii refolosesc balega animalelor ca îngrășământ sau așternut, ridicând îngrijorarea că agricultura poate contribui la înmulțirea bacteriilor rezistente la antibiotice.
Studiile, conduse de Diana Aga și de dr. Henry M. Woodburn, profesor de chimie la Universitatea din Buffalo College of Arts and Sciences, au arătat că două dintre cele mai performante sisteme de tratare a deșeurilor disponibile astăzi în ferme nu elimină complet antibioticele din gunoiul de grajd.
Ambele tehnologii folosite la stațiile de epurare – digestia anaerobă avansată și filtrarea prin osmoză inversă – lăsă în urmă niveluri reziduale îngrijorător de mari de antibiotice, care pot include atât medicamentele în sine, cât și moleculele pe care le metabolizează.
În plus, studiile au dezvăluit noi descoperiri cu privire la excrementele solide, care de obicei sunt filtrate din gunoiul de grajd „crud” înainte să fie aplicat tratamentul tehnologic.
Cercetătorii au descoperit că excrementele solide pot să conțină concentrații mai mari de antibiotice în comparație cu deșeurile neprocesate. Această descoperire este cel puțin surprinzătoare întrucât gunoiul de grajd este deseori eliberat în natură în momentul în care este folosit ca așternut în grajduri sau vândut ca fertilizator pentru agricultură.
„Am sperat ca aceste tehnologii avansate pentru tratamentul gunoiului de grajd pot să înlăture antibioticele. Insă, se pare, că nu sunt la fel de eficiente precum am crezut”, a spus Diana Aga. „Partea bună este că un proces cu mai multe etape care include și compostarea la sfârșitul sistemului ar putea reduce în mod semnificativ nivelurile de antibiotice. Studiile noastre anterioare privind gunoi de pasăre au demonstrat că reducerea cu până la 70% a antibioticelor numite ionofori poate fi obținută după 150 de zile de compostare. Testarea acestei ipoteze privind gunoiul de fermă pentru produse lactate este următoarea fază a proiectului nostru și deja vedem câteva rezultate pozitive”, a adăugat cercetătoarea.
