În 2024, România a respins la frontieră peste 23.000 de tone de deșeuri ilegale. Fenomenul deșeurilor de contrabandă continuă să fie o amenințare pentru mediu și sănătatea publică. Printre măsurile de combatere a acestuia se află sistemul RO-AFM și confiscarea deșeurilor cu valoare materială.
Deșeurile ilegale reprezintă o problemă gravă pentru România și Uniunea Europeană, având un impact semnificativ asupra mediului și sănătății publice.
În ciuda legislației stricte care reglementează gestionarea deșeurilor, traficul ilegal de deșeuri periculoase continuă să fie o preocupare majoră.
Autoritățile din România sunt confruntate cu provocarea de a controla aceste fluxuri ilegale de deșeuri, iar gestionarea acestora a devenit o problemă considerabilă.
Măsuri legislative și acțiuni de combatere a traficului de deșeuri ilegale
Pentru a combate acest fenomen, România a implementat măsuri legislative și operaționale semnificative.
Unul dintre pașii importanți a fost crearea și operaționalizarea Registrului Operațiunilor de Transfer al Deșeurilor (RO-AFM), care ajută la monitorizarea și urmărirea fluxurilor de deșeuri transfrontaliere.
Prin această platformă, autoritățile române pot verifica dacă transporturile de deșeuri respectă reglementările legale, iar agențiile competente pot interveni rapid pentru a preveni și opri transporturile ilegale.
De asemenea, Garda Națională de Mediu, Poliția de Frontieră și autoritățile vamale colaborează mai eficient decât în trecut pentru a combate transferurile neautorizate de deșeuri.
După operaționalizarea RO-AFM, autoritățile au dezvoltat un model eficient de cooperare, ceea ce le permite să răspundă rapid la apariția unor astfel de infracțiuni.
„În condițiile în care România are un grad de vulnerabilitate mare în ceea ce privește transporturile de deșeuri din alte state, odată cu operaționalizarea RO-AFM, Garda Națională de Mediu, Poliția de Frontieră și autoritățile vamale au dezvoltat, în premieră, un model eficient de colaborare în domeniul transferurilor de deșeuri, fiind mult mai bine pregătite să identifice și să combată rapid fenomenul de transfer transfrontalier neautorizat de deșeuri„, a transmis Garda Națională de Mediu.
Aceste măsuri au avut un impact semnificativ asupra combaterii traficului de deșeuri ilegale.
Conform unui raport al Gărzii Naționale de Mediu din 2024, autoritățile române au efectuat 40.110 acțiuni de verificare a transporturilor de deșeuri în punctele de trecere a frontierei.
În urma acestor controale, au fost respinse 23.000 de tone de deșeuri care nu respectau reglementările europene și naționale.
De asemenea, între iulie și decembrie 2024, Garda Națională de Mediu a desfășurat controale în 3.100 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), aplicând 473 de amenzi în valoare de peste 14 milioane de lei și 10.179 de avertismente pentru nerespectarea reglementărilor legale privind colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor.
O măsură introdusă în acest an a fost confiscarea deșeurilor cu valoare materială aflate ilegal pe proprietăți private. Această procedură are rolul de a descuraja gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și de a sprijini combaterea activităților ilegale din acest domeniu.
În paralel, Garda Națională de Mediu a efectuat 97 de controale inopinate în colaborare cu Poliția și Jandarmeria Română, vizând activitățile de colectare și valorificare a deșeurilor feroase și neferoase.
Aceste acțiuni s-au desfășurat în județele Vrancea, Ialomița, Suceava, Teleorman, Dâmbovița, Călărași, Sibiu, Prahova, Giurgiu, Mehedinți și Buzău. Rezultatele acestor controale au inclus 68 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 3,2 milioane de lei, precum și 9 suspendări de activitate ale agenților economici și 12 sesizări penale.
În timpul verificărilor, autoritățile au confiscat 400 de tone de deșeuri valorificabile și au identificat o instalație artizanală de topire metale și două utilaje implicate în activități ilegale de gestionare a deșeurilor.
Cauzele traficului cu deșeuri
Una dintre principalele cauze ale traficului de deșeuri ilegale este diferența dintre reglementările naționale ale țărilor europene.
Unele dintre acestea au legi mai permisive sau sancțiuni mai blânde, ceea ce face ca traficul de deșeuri să fie mai ușor de realizat.
În plus, costurile mai reduse ale procesării deșeurilor ilegale comparativ cu cele procesate legal constituie o motivație economică importantă pentru traficanți.
De asemenea, multe dintre deșeurile periculoase sunt transportate din țări cu reglementări mai puțin stricte, ceea ce le permite să ajungă în România.
Acest fenomen este alimentat de necesitatea unor autorități de mediu mai bine pregătite pentru a preveni și combate traficul ilegal de deșeuri.
Impactul deșeurilor ilegale asupra mediului și economiei
Deșeurile ilegale reprezintă o povară economică semnificativă pentru autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv România.
Potrivit unor estimări, în fiecare an, costurile pentru curățarea terenurilor contaminate cu deșeuri ilegale și pentru gestionarea acestor fluxuri ilegale de deșeuri s-ar putea ridica la miliarde de euro.
Deși nu există o estimare exactă a costurilor anuale pentru gestionarea deșeurilor ilegale la nivelul întregii Uniuni, există date relevante care reflectă impactul acestui fenomen.
Aceasta include atât cheltuielile pentru curățarea terenurilor contaminate, cât și pentru implementarea măsurilor de prevenire a acestor practici.
Multe dintre aceste deșeuri, care sunt adesea periculoase, ajung în România pentru a fi depozitate în mod ilegal sau pentru a fi supuse unor procese de reciclare sau incinerare nereglementate.
De asemenea, un alt factor agravant este faptul că, în multe cazuri, deșeurile ilegale sunt mult mai ieftine decât cele care urmează procedurile legale de reciclare.
Reciclarea deșeurilor periculoase sau industriale în mod ilegal presupune costuri mult mai mici, dar are consecințe devastatoare asupra mediului și sănătății publice.
Acest lucru duce la apariția unor economii informale care subminează eforturile statelor de a implementa o economie circulară sustenabilă.
De exemplu, procesarea ilegală a deșeurilor metalice feroase și neferoase, fără respectarea standardelor de mediu, duce la generarea unor emisii poluante și contaminarea terenurilor.
Riscuri și provocări pentru viitor
Un alt risc major pentru România este extinderea traficului de deșeuri ilegale odată cu aderarea la Spațiul Schengen.
Țara noastră a devenit membru deplin al spațiului Schengen, iar de la 1 ianuarie 2025, au fost eliminate controalele la frontierele terestre, facilitând astfel circulația liberă a persoanelor între România și celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Această integrare completă în Schengen aduce multiple beneficii economice și sociale, inclusiv reducerea timpilor de așteptare la frontiere și stimularea comerțului și turismului.
Cu toate acestea, eliminarea controalelor la frontierele interne poate prezenta riscuri suplimentare în ceea ce privește traficul de deșeuri ilegale.
Acest lucru ar putea crea un mediu propice pentru traficul ilegal de deșeuri, mai ales în cazul în care autoritățile nu vor fi suficient de bine pregătite pentru a face față acestui fenomen.
În acest context, capacitatea României de a gestiona și valorifica corespunzător deșeurile devine un factor crucial.
Garda Națională de Mediu subliniază faptul că „aderarea României la Spațiul Schengen, deși reprezintă un pas semnificativ în integrarea europeană, generează un risc major pentru protecția mediului. Eliminarea controlului la frontierele interne va facilita circulația liberă a bunurilor, inclusiv a deșeurilor, creând astfel un potențial mediu propice pentru traficul ilegal de deșeuri.
În acest context, capacitatea României de a gestiona și valorifica în mod corespunzător deșeurile devine un factor crucial. Tocmai de aceea, standardele și infrastructura de reciclare aflate pe o tendință de dezvoltare previn creșterea semnificativă a depozitării ilegale a deșeurilor, care ar avea implicații grave asupra mediului.”
Nevoia unei cooperări europene mai puternice
Pentru a combate traficul ilegal de deșeuri, România trebuie să îmbunătățească cooperarea cu alte state membre ale Uniunii Europene și cu instituțiile europene.
Împreună, aceste entități trebuie să dezvolte politici mai riguroase, să intensifice schimbul de informații și să consolideze infrastructura de reciclare.
Uniunea Europeană a adoptat reglementări stricte pentru transferurile de deșeuri, iar România, ca stat membru, trebuie să asigure respectarea acestor reglementări.
Economia circulară este un concept cheie în acest sens, care promovează reutilizarea materialelor și reducerea cantității de deșeuri generate.
Doar printr-un efort concertat, la nivel național și european, se va putea asigura un viitor sustenabil în care deșeurile sunt gestionate responsabil și eficient.
#mediucurat #deseuriilegale #gestionareadeseurilor #reciclareresponsabila #econimiecirculara #schenghen #cleanenvironment #greenRomania #wastemanagement
