Amenajarea Dâmboviței trebuie să fie un proiect major şi asumat de toate autorităţile şi administraţiile din Bucureşti, a declarat prefectul Capitalei, Rareş Hopincă, precizând că aceasta este concluzia principală rezultată din întâlnirea de marţi pe care a organizat-o pentru Grupul de Lucru pentru Amenajarea Râului Dâmboviţa.
El a scris, pe Facebook, că în urma analizei a ajuns la consensul conform căruia proiectul derulat de Administraţia Naţională „Apele Române” privind proiectul de îmbunătăţire a râului Dâmboviţa trebuie tratat cu prioritate şi, totodată, trebuie separat de programul complex de amenajare a Dâmboviţei, care se află încă în fază incipientă.
Rareş Hopincă a propus Administraţiei Naţionale „Apele Române” ca în următoarea şedinţă să facă o prezentare a lucrărilor hidrotehnice necesare pe râul Dâmboviţa şi a manierei în care acestea pot fi integrate într-un program amplu de regenerare urbană a întregului culoar.
El a adăugat că va propune Municipalităţii, primăriilor de sector şi celorlalte instituţii implicate, precum şi societăţii civile, un protocol de cooperare prin care să fie agreate direcţiile strategice privind integrarea armonioasă a Dâmboviţei în peisajul urban al Municipiul Bucureşti.
Politicienii au tot vorbit, de-a lungul timpului, despre această prioritate privind amenajarea Dâmboviței. În iarna trecută, Nicușor Dan spunea că a fost demarat un amplu proces pentru amenajarea și valorificarea râului Dâmbovița, iar un prim pas în acest sens este realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru regenerarea coridorului râului Dâmboviţa.
Documentul are rolul de a reglementa și planifica investiţiile și costurile aferente amenajării râului și zonelor adiacente. Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica București, Grădina Botanică, Opera Naţională, Parcul Izvor, Parcul Natural Văcărești, Biblioteca Naţională sunt câteva dintre obiectivele pe care autoritățile vor să le includă în PUZ, pentru a putea ulterior să le valorificăm ca atracții și puncte cheie în proiect.
Prin acest PUZ, autoritățile vor noi soluții de regenerare urbană care vor reconecta oamenii cu cadrul natural și construit:
- diminuarea riscului la inundații,
- creșterea suprafeţelor spaţiilor publice,
- valorificarea și protejarea patrimoniului,
- reziliența la schimbările climatice.
În mai 2022, a fost constituit un grup tehnic pentru a susține acest proiect, iar din el fac parte reprezentanți ai Instituției Prefectului Municipiul București, ai Instituției Prefectului Județul Ilfov, ai PMB, ai Primăriilor Sectoarelor 6, 5, 4, 3 și 1 și din Chiajna, Popești-Leordeni și Glina, ai Administrației Naționale Apele Române, ai Apa Nova, ai Metrorex și ai Ordinului Arhitecților din România, ai Asociației Ivan Pațaichin Mila 23 și ai Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zonă Metropolitană București (ADIZMB).
Primăria Capitalei a solicitat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrării sprijin financiar și tehnic în vederea elaborării Planului Urbanistic Zonal.
Râul Dâmbovița traversează județul Ilfov pe o lungime de 12 km, pe tronsonul adiacent satului Zurbaua și comunelor Dragomirești – Vale și Dragomirești – Deal, iar în zona comunei Chiajna acesta intră pe teritoriul municipiului București. Distanța pe care străbate Bucureștiul de la nord-vest la sud-est este de 22 km. Râul a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orașului: inundații, înmlăștiniri și, ca urmare a acestora, cursul Dâmboviței a suferit o serie de amenajări. Acestea au generat însă, alte dificultăți în întreținere și exploatare, potrivit autorităților.
Citește și: Autoritățile au scos un munte de deșeuri din Lacul Fundeni
