Planurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către marile companii reprezintă doar un sfert din cantitatea necesară pentru a limita încălzirea globală în conformitate cu obiectivele stabilite anul trecut la Paris, informează Reuters, citând rezultatele unui studiu realizat de CDP, un grup independent care urmărește perfomațele de mediu ale companiilor, cunoscut anterior ca Carbon Disclosure Project.
Potrivit studiului lansat marți, aproximativ 85% din cele 1.089 mari companii care au răspuns sondajului CDP au declarat că și-au stabilit obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, în general, planurile nu au fost suficiente pentru a se conforma obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris pentru a limita creșterea temperaturilor la „mult sub” 2 grade Celsius.
Dacă obiectivele companiilor ar fi ralizate emisiile colective reduse ar fi de un miliard de tone de CO2 până în 2030, ceea ce reprezintă doar un sfert din cele 4 miliarde de tone necesare.
Conform datelor, diferența de 3 miliarde de tone este „egală cu aproape 50% din totalul emisiilor curente ale acestor companii”.
CDP a declarat că studiul a fost conceput ca un punct de referință în raport cu care să se judece acțiunile viitoare de companii.
Prin intermediul Acordului se dorește ca statele dezvoltate să continue mobilizarea surselor de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, să asigure transferul de tehnologie și creșterea capacității celor din urmă de a se adapta la efectele schimbărilor climatice, implementând totodată și măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, tratatul prevede un mecanism de revizuire a angajamentelor asumate, la un interval de 5 ani, prin care să se asigure ambiția și durabilitatea acordului, în completarea unui proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite.
Principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris, din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, sunt:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de 2005 sub EU ETS (activități în domeniul energetic, inclusiv rafinăriile; activități de producție și prelucrare a metalelor feroase; activități în industria mineralelor – ciment, var, sticlă și ceramică, activități de producere a celulozei, hârtiei și cartonului; industria chimică; activități de producție și prelucrare a metalelor neferoase) – obiectiv unic la nivel UE;
- participarea la efortul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri – obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.
România a fost unul dintre cele 174 de state membre ONU și UE care au semnat acest acord la Ceremonia din data de 22 aprilie 2016, de la New York. Până în prezent, 61 de state au ratificat acest acord, ceea ce reprezintă 47,7% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru intrarea sa în vigoare este necesară depunerea instrumentelor de ratificare de către cel puțin 55 de state părți, reprezentând un procent de 55% din totalul global al emisiilor de gaze.
Principiile de bază ale Acordului de la Paris sunt: principiul responsabilităților comune dar diferențiate și al capacităților respective (common but differentiated responsibilities and respective capabilities) și principiul echității.
Schimbări climatice: Acordul de la Paris, la un pas să intre în vigoare
Ce prevede acordul climatic:
- obiectivul celor 2 grade Celsius, prin raport la epoca preindustrială, care impune reducerea drastica a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), dar și măsuri de economisire a energiei și investiții în energiile regenerabile;
- continuarea eforturilor pentru a limita această creștere până la 1,5 grade Celsius;
- o viziune de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de carbon, în contextul unei dezvoltări durabile și de eradicare a sărăciei;
- un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani, care asigură ambiția și durabilitatea acordului;
- un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat, în atingerea țintelor asumate;
- cooperarea statelor în domenii precum sistemele de avertizare timpurie, pregătirea pentru situații de urgență și de asigurare a riscurilor;
- alte prevederi importante se referă la responsabilități clare de monitorizare și raportare, dar și un angajament al statelor dezvoltate de a mobiliza surse de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, transferul de tehnologie și creșterea capacității acestor state de a se adapta la schimbările climatice.
