Text de Alex Bara
Pentru o viata sanatoasa, consumati zilnic fructe, legume (dopate si coapte fortat) si deseuri din ambalaje… Saracia extrema este cel mai important subiect de ingrijorare in lume, plasandu-se inaintea mediului, poluarii si cresterii pretului marfurilor alimentare si energiei, releva un sondaj international dat publicitatii pe 17 ianuarie 2010, de BBC World Service.
Sondajul confirma nevoile primare din piramida Maslow. Rolul supermarketului si al reclamelor ingerate prin mijloace TV a devenit extrem, satisfacand necesitatile fundamentale si anihiland treptele superioare ale piramidei.
In marile orase, alimentele de la supermarket si vizionarea TV cu iminenta propaganda au devenit un reflex, o ocupatie adoptata aproape in fiecare zi.
Si, uite asa, chiar si cu o serie de intrebari fundamentale legate de asigurarea nevoilor primare, deseurile din ambalaje domina cosul zilnic de cumparaturi.
Pana in 2004, autoritatile calculau salariul minim pe economie tinand cont de un cos minim de consum lunar (CMCL). Raportandu-ne la cuprinsul CMCL pentru „familia 2,804 persoane”, o masuratoare simpla a greutatii deseurilor reciclabile din ambalaje de supermarket arata astfel:
- 3,08 kg de faina = 0,03 kg ambalaj hartie
- 1,4 kg de orez = 0,014 kg ambalaj plastic
- (…) 0,8 kg bulion = 0,2 kg sticla +0,01 aluminiu
- 42 de oua = 0,2 kg carton.
In total, un minim aproximativ al greutatii deseurilor reciclabile din ambalaje de supermarket pentru CMCL este: 0,1 kg ambalaj hartie; 0,2 kg carton; 1,1 kg sticla + 0.05 kg aluminiu capace; 1,1 kg plastic si folie de plastic. Calculul face abstractie de deseurile rezultate din alte produse (ne)alimentare, servicii, impozite si taxe. Aparent o nimica toata, insa extrapoland si raportandu-ne la obiceiul societatii romanesti de non-reciclare sau expediere la rampa de gunoi, intensitatea deseurilor din consumul alimentar este ridicata si merita atentie.
Luand in considerare informatiile publice disponibile, respectiv datele preliminare privind ambalajele introduse pe piata si deseurile de ambalaje gestionate in anul 2007, raportat la intreaga cantitate de ambalaje introdusa pe piata, procentul total de nevalorificare a fost de 63,38%, iar procentul de nereciclare a fost de 69,44%. In detaliu: procentul total de nevalorificare si de nereciclare ale ambalajelor de sticla introduse pe piata a fost de 83,42%; procentul total de nevalorificare a ambalajelor de plastic introduse pe piata a fost de 78,77%, iar de nereciclare – 84,73%; procentul total de nevalorificare a ambalajelor de hartie/ carton introduse pe piata a fost de 30,07%, iar de nereciclare – 38,76%. In aceste procente se regasesc si deseurile reciclabile din ambalaje supermarket pentru CMCL, de altfel absente din randul Indicatorilor Statistici de Dezvoltare Durabila ai INS si ignorate de majoritatea consumatorilor.
Conform studiului „Razboi impotriva deseurilor” publicat de Biroul britanic de Cercetare a Pietei, in 2007/2008, Marea Britanie a generat aproximativ 25 milioane de tone de deseuri menajere (din care 8,7 reciclate).
Acest studiu a monitorizat pentru autoritatile locale nivelul de ambalare a alimentelor si cantitatea de ambalaje generata (daca ambalajul este sau nu reciclabil). Astfel, o serie de produse alimentare comune, reprezentand cosul de cumparaturi regulate, au fost achizitionate de la diversi comercianti cu amanuntul.
Rezultatele studiului arata:
- greutatea totala de ambalaje pe cosul de cumparaturi a variat de la 645,5 grame la 802,5 grame, cu o greutate medie de 727,0 grame.
- proportia de deseuri reciclabile a variat de la 57,83% la 66,81%, cu o medie de 63,27%
In ciuda constientizarii consumatorilor, acestia continua sa fie atrasi de ambalajele bogate si prefera produsele ambalate si nu vrac. In cazul nostru, la acestea se adauga punctele de colectare selectiva ticsite cu reciclabile necolectate, dar si sfidarea eforturilor cetatenilor prin colectarea in vrac de catre firmele de salubrizare la unele puncte vezi. „Omul trebuie sa devina ceea ce poate fi” si, cu toate astea, doar o sesiune de cumparaturi alimentare la supermarket este impresionant de mizerabila. Are toate ingredientele autodistrugerii omului: impact social, de mediu si la portofel.
