Rotonda Scriitorilor din Parcul Cișmigiu a primit în weekend o nouă înfățișare, în urma implementării proiectului Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu (GICC), care a adus alături specialiști, peste o sută de voluntari, muncitorii de la Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB) și reprezentanții Primăriei Capitalei.
Acțiunea a însemnat plantarea de flori şi plante în Rotonda Scriitorilor din Parcul Cișmigiu, pentru înfrumusețarea acestei zone. Cei care au venit cu ideea, planificarea și au reușit să facă rost de finanțare au fost voluntarii de la GICC, sub coordonarea lui Alex Oprița (foto principal, centru).
Ceea ce am văzut în weekend a fost o acțiune în care peste o sută de oameni au reușit să se coordoneze, să planifice și să implementeze acest proiect. În final, în Rotonda Scriitorilor au fost plantate aproximativ 1.400 de plante și flori, pe care inginerul peisagist le-a ales în funcție de specificul operelor literare ale celor 12 scriitori și oameni de cultură români ale căror busturi se regăsesc aici.
Green Report l-a întrebat pe Alex Oprița atât despre această acțiune, cât și despre proiectele trecute și viitoare al GICC.
Foto credit: Alex Busuioceanu (Fundația Comunitară Bucuresti)
Green Report: Cum a apărut ideea de a înfrumuseța Rotonda Scriitorilor din Cișmigiu?
Noi avem proiectul Grădina cu Oameni din 2017. Proiectul e structurat pe patru ramuri: ornitologie, apicultură, grădinărit urban și ecologie sonoră. În primii trei ani de proiect care au fost finanțați de IKEA, tot prin Fundația Comunitară, partea de grădinărit s-a desfășurat printre blocuri și am încercat să reactivăm spațiile astea. Am făcut plantări la blocul Liric (…) și la blocul din fața casei Kalinderu și încă vreo două – trei spații verzi de pe Brezoianu. Arată altfel acum pentru că înainte erau pârlogi. Am pus chestii destul de reziliente. Am pus trifoi să își revină pământul. Depinde mult de locatari. În unele, lumea mai coboară și mai grădinărește, în altele, mai puțin.
Ce s-a schimbat în bine după ultimele alegeri locale, nu e neapărat legat de modul în care sunt îngrijite parcurile, ci de nivelul dialogului cu societatea civilă. Acum avem o legătură directă cu ALPAB și astfel a apărut ideea aplicației pentru un nou grant, să facem împreună cu ei lucruri și să clădim pe relația asta. Și exact asta am făcut.
Green Report: Cum reacționează oamenii la astfel de proiecte?
Depinde foarte mult de oamenii din comunitatea respectivă. Și când am pornit proiectul acesta ne gândeam că toată lumea din Cișmigiu o să fie entuziasmată și o să facă treabă, dar ne-am dat seama treptat că noțiunea de „comunitate” este mai mult legată de sfera de interese în ziua de azi decât de locație. În general, la atelierele pe care le facem, vine lume din București, de prin tot orașul, interesată de temele de ecologie, natură, patrimoniu. Lumea din Cișmigiu percutează mai mult când e vorba de chestii pentru Cișmigiu, de făcut advocacy. Atunci îi mobilizăm pe unii care altfel sunt inactivi.
Am remarcat că la acțiunea din weekend au fost mulți voluntari.
Au fost peste o sută de voluntari. A venit foarte multă lume. Cred că există un apetit pentru făcut chestii pozitive, împreună. Nu mă așteptam să fie interesul atât de mare, e drept. Ne-am bucurat că a existat acest interes și că a venit atât de multă lume.
Care au fost primii pași pentru a demara acest proiect?
Cu venirea noului primar, s-a deschis poarta dinspre noi către ALPAB, pentru că ei administrează Cișmigiu. Pe spațiul mare, verde și în jurul căruia gravităm, acum avem un partener de dialog din partea administrației publice, prin ALPAB.
Noi anul trecut ne-am prins ce se poate face și ce nu în funcție de resursele pe care le au disponibile. Am început să urmărim bugetul, să facem advocacy ca să fie anumite chestii prinse în buget. Știam că nu vor fi bani pentru întreținerea spațiilor verzi și pentru plantări nici anul acesta. Am hotărât ca partea de grădinărit să nu o mai facem în spațiile dintre blocuri, să o facem împreună cu ei în Cișmigiu.
Mihai Eminescu – Floare-albastră
„Acolo-n ochi de pădure,
Lângă balta cea senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure.
Şi mi-i spune-atunci poveşti
Şi minciuni cu-a ta guriţă,
Eu pe-un fir de romaniţă
Voi cerca de mă iubeşti”.
I-ați ajutat practic cu întreținerea Parcului Cișmigiu.
Le-am dat un imbold „cumva” pentru că mereu când facem noi chestii – și asta s-a dovedit în timp – chiar dacă ei nu au resurse și buget alocat, se mobilizează și încep să miște și ei lucruri. Cam asta a fost strategia: hai să nu mai facem advocacy negativ cu plângeri, sesizări, ci să o facem într-un mod pozitiv, (…) punând cumva o presiune pozitivă ca lucrurile să se întâmple.
Anul trecut, am făcut și curățenie în Cișmigiu, iar ALPAB și-a adus fetele de la sere și birouri ca să ne ajute. Tot în 2021, am și grădinărit împreună cu ei ca să pregătim terenul pentru plantările de toamnă, ca să curățăm trandafirii de buruieni. Anul acesta, am zis să ne implicăm pentru ca vegetația să fie îngrijită și restaurată în spiritul amenajărilor peisagistice istorice.
Am alocat o bună parte din grantul de la Grădina cu Oameni spre chestia asta. Cam jumătate din cât am avut – din 10.000 de euro, cam 5.000 de euro am băgat în chestia asta. Multă lume a făcut oricum voluntariat în continuare.
Oamenii vin voluntari, dar mă refer la specialiști. O parte din ei au prestat voluntar pentru ce s-a petrecut în weekend. Noi am zis că ne alegem două zone mari din parc, emblematice, unde lipsesc plantele. Până la urmă ne-au ajuns banii doar de Rotonda Scriitorilor. Am fi vrut să facem și La Cetate. Ne-ar plăcea să mai facem rost de niște bani să putem continua și acolo. Pe structura metalică erau niște plante agățătoare, mai e o zonă cu un fel de jardinieră.
În ceea ce privește relația cu autoritățile, am zis: vrem să vă ajutăm, dar nu vrem să vă facem noi treaba, ci vă ajutăm să o faceți mai bine decât puteți voi să o faceți singuri.
Până la urmă am vorbit cu Alex Mexi de la INP (Institutul Național al Patrimoniului) pentru partea de documentare istorică și memoriul depus la Ministerul Culturii. Iar peisagista Corina Trancă ne-a făcut proiectul. Am fost în teren, am luat cote, am măsurat, ea a făcut un studiu de însorire pentru zona aia, pentru că plantele sunt alese și în funcție de studiul de însorire, a făcut un mic research cu privire la operele scriitorilor să vedem ce plante găsim. Am folosit plante care se regăsesc și prin operele lor. Ăsta a fost cumva touch-ul nostru: de a pune cumva grădina într-un context.
Le-am scris celor de la pepiniere, am negociat cu ei reduceri și am reușit să cumpărăm plantele pe care le-am plantat în weekend.
Duminică au mai venit doar doi oameni de la ALPAB să ne coordoneze pentru că ăsta a fost deal-ul. Cu ajutorul voluntarilor, am finalizat ce n-am reușit sâmbătă. Și nici nu am vrut, pentru că știam că ne vin oameni și duminică. Nu ne așteptam să avem atâția voluntari și credeam că o să dureze mai mult.
Vasile Alecsandri – Concertul în luncă
(…)
„Iată, vin pe rând, păreche, şi pătrund cole-n poiană
Bujorelul vioi, rumen, cu năltuţa odoleană,
Frăţiori şi romăniţe care se aţin la drumuri,
Clopoţei şi măzărele, îmbătate de parfumuri”.
După ce Rotonda Scriitorilor a fost înfrumusețată, acțiunea din zona „La Cetate” rămâne în plan?
Rămâne în plan, dacă ne dă cineva bani. Noi ne-am dori să o facem tot pe tiparul ăsta de colaborare între noi și ALPAB.
Ce alte acțiuni mai faceți?
Proiectul Grădina cu Oameni este structurat în patru ramuri: una de grădinărit, una de apicultură urbană, unde avem niște stupi pe clădirea unde era The Institut. Lucrăm cu un apicultor și o să facem niște vizite la albine și cu public. Mai avem partea de ornitologie, unde am făcut niște plimbări ornitologice în parc. Pe durata iernii avem niște hrănitori. (…) Mai avem niște cuiburi artificiale pe care tot așa, o dată pe an le vizităm, le curățăm și le pregătim pentru sezonul următor.
Voi v-ați înscris cu un proiect și la acțiunea de bugetare participativă a PMB?
Da. Noi ne-am înscris cu două proiecte anul trecut: unul a ieșit pe locul doi și a primit finanțare. Este vorba despre proiectul cu ciorile. În Cișmigiu este această mare problemă. Există și ciorile parcului, care nu ne deranjează. Vara însă migrează un megastol de ciori, de câteva mii, dacă nu zeci de mii, care vin și înnoptează între iulie și noiembrie în Cișmigiu și provoacă mari stricăciuni și ecosistemului și patrimoniului. Chiar dacă se spală aleile și monumentele, niciodată nu e suficient și se dau o grămadă de bani pe asta. În septembrie – octombrie, parcul devine impracticabil. Ne-am înscris cu acest proiect la bugetare participativă – vrem să se facă un studiu de către specialiști, în care să se identifice care e cea mai bună metodă de intervenție non-invazivă, non-letală și selectivă. Nu ne dorim să speriem toate păsările din parc, ci să propunem o serie de măsuri, dar nu cum am văzut pe internet, ci o serie de măsuri cu modul lor de implementare, care să fie croite pentru Cișmigiu. După primul an în care se face acest studiu, adică 2022, în anul următor vrem ca măsurile să fie implementate și monitorizate în ceea ce privește eficiența lor. Pentru asta noi am reușit să securizăm prin bugetare participativă 100.000 de euro care merg către Cișmigiu. Proiectul nu îl implementăm noi, ci va fi implementat de ALPAB. Ei îl vor scoate la licitație și vor implementa.
Duliu Zamfirescu – Flori de Paște
„La Palermo, primăvara,
Trandafirii urcă scara.
Liliacul alb roşeşte
Când sărută
Dintr-o cută
Sânul ce-l adăposteşte”.
Câți oameni sunt implicați în această inițiativă civică?
În proiect e o echipă de cinci oameni, iar oamenii de prin grup care mai vin și voluntariază – undeva la maximum 15. Nu suntem foarte mulți nici noi. E foarte greu să motivezi voluntarii pe termen lung. Lucrurile se mișcă greu pe termen lung și oamenii obosesc.
Foto credit: Alex Busuioceanu (Fundația Comunitară Bucuresti)
Nota editorului: Strofele selectate fac parte dintre cele care au stat la baza alegerii plantelor din Rotonda Scriitorilor.
Ce s-a mai scris la Green Report pe tema voluntariatului:
Voluntar pentru Planetă. Cât de popular este voluntariatul în România
Voluntar pentru Planetă. Cum te transformă o experiență de voluntariat pentru mediu
Voluntar pentru Planetă. Școala Ferdinand, în care voluntariatul face parte din cultură
Voluntar pentru Planetă. Timpul dedicat altora te ajută să-ți alegi profesia
Voluntar pentru Planetă. Te ajută voluntariatul să te angajezi mai ușor?
