Statul român trebuia să elibereze mai mulți bani de la bugetul statului pentru a susține agricultorii și industria alimentară să își revină în perioada post stare de urgență, a declarat, miercuri, Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), în cadrul conferintei Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României.
Ce a fost mai delicat, și pot spune că nu a fost foarte coerent, acele măsuri post stare de urgență (…) Aici mă refer la efectele pe termen mediu și lung ale pandemiei, suprapuse cu seceta, cu criza care urma să vină. Trebuiau concentrate mai multe forțe și să se elibereze mai mulți bani de la bugetul statului pentru a susține agricultorii și industria alimentară. Să nu ajungem peste câteva luni sau un an într-o stare de necompetitivitate cu marfa provenită din spațiul Uniunii Europene”, a punctat Dorin Cojocaru.
Trebuia stabilit foarte clar care sunt prioritățile sau trebuia lucrat pe mai multe scheme și strategii de susținere. Să nu uităm că am avut închisă HoReCa foarte multe luni. 36% – 39% din produsele lactate care se vând pe piață merg către HoReCa, 6% din producția de lapte mergea către laptele școlar. Am avut dintr-odată o ofertă mare și o cerere mică. Exista riscul să se prăbușească prețul laptelui la poarta fermei, iar fermierii să intre în faliment”, a spus președintele APRIL.
Președintele APRIL a subliniat că sunt state europene în care s-au dat foarte mulți bani pentru fermieri, IMM-uri, pentru industria alimentară și au putut să-și acopere pierderile, să investească în creșterea rentabilității și să vină inovații.
Punctele de risc în industria laptelui
Referindu-se la perioada primelor doua-trei săptămâni de lockdown acesta a apreciat buna colaborare și comunicare cu autoritățile, dar și cu zona marelui retail.
A trebuit să ne organizăm să avem zone de carantină în fermele de vaci, în fermele de producție și în fabrici. Noi aveam oricum proceduri de food safety și HCCP prin care preveneam tot felul de contaminări sau riscuri de contaminare. Alt punct de risc a fost aprovizionarea cu materie primă internă și cu ambalaje. La ambalaje au fost probleme, pentru că dacă nu am fi avut acea bună colaborare și comunicare cu autoritățile în primele două-trei săptămâni ar fi apărut blocaje”, a mai spus Cojocaru.
Acesta a precizat că dacă nu ar fi existat această coordonare, România ar fi ajuns în situația SUA, unde au fost cozi de kilometri la hipermarketuri, iar fermieri aruncau laptele pe câmp.
Dacă nu exista o bună coordonare ajungeam și noi în aceeași situație. Am avut nevoie de starea de urgență pentru că altfel noi nu puteam să coordonăm legal această activitate de flux continuu”, a explicat președintele APRIL.
