Proiectele finanțate prin Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) aduc până în acest moment în economie peste 4 miliarde de euro, se arata intr-un comunicat.
Un lucru îmbucurător în finanțarea proiectelor de investiții în agricultură îl reprezintă ponderea din ce în ce mai mare a producției ecologice. Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) finanțează peste 260 de proiecte de investiții care sunt axate pe agricultură ecologică.
În industria alimentară APDRP a contractat și 39 de proiecte care vizează procesarea BIO a produselor agricole.
Rezultatele de până în acest moment arată că în ceea ce privește modernizarea exploatațiilor agricole (Măsura 121), finanțările europene au vizat în principal culturile de câmp, mai precis achiziționarea de utilaje specifice. Astfel, 1.064 de proiecte de investiții, pentru care APDRP a semnat deja contractele de finanțare, au ca scop dotarea cu mașini agricole.
Alte proiecte au în vedere investiții în creșterea porcilor, păsărilor sau bovinelor, principalele achiziții fiind direcționate spre construcția de clădiri. Este vorba despre aproximativ 300 de proiecte.
„Rezultatele de până acum arată contribuția majoră pe care fondurile europene derulate de APDRP o au în economia rurală. Putem spune că se aduce un aport semnificativ la progresul mediului rural românesc. Cred că nu mai există vreo comună în care să nu fie o investiție publică sau privată pe care să nu o sprijinim. Nu mai sunt mulți bani disponibili, așa că sfatul meu pentru toți cei interesați este acela de a demara cât mai repede demersurile pentru alcătuirea proiectelor. În contextul unei concurențe acerbe pentru obținerea finanțării, APDRP va selecta doar cele mai bune și viabile proiecte” a precizat Mihai Gavril Vădan, directorul general al Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
În ceea ce privește creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere (Măsura 123 împreună cu Schemele de ajutor de Stat aferente) majoritatea investițiilor s-au concentrat pe industria alimentară (709 proiecte), procesarea produselor silvice atrăgând 135 de beneficiari.
Dacă ne referim la tipurile de beneficiari care au accesat Măsura 123, putem spune că majoritatea covârșitoare este reprezentată de microîntreprinderi, aproximativ 714.
O situație la fel de bună se constată și în ceea ce privește diversificarea economiei rurale. Astfel, prin Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”, au fost finanțate 2.157 de noi microîntreprinderi, cu alte cuvinte, noi agenți economici care să contribuie la dezvoltarea directă a economiei locale. Valoarea totală a tuturor acestor proiecte este de 125, 56 milioane de euro.
Deși nu a mai avut interesul uriaș din perioada Programului SAPARD, proiectele de investiții în turismul rural (Măsura 313) constituie un domeniu care a atras finanțări de 379 de milioane de euro prin 921 de proiecte contactate. Dintre acestea, peste 720 au solicitat fonduri nerambursabile pentru construcția sau modernizarea de structuri turistice de cazare, alimentație publică și agrement. Valoarea totală a investițiilor este de 337 de milioane de euro. Alte proiecte au propus înființarea în zonele rurale de centre de informare turistică, prevăzute cu toate echipamentele necesare, inclusiv cu personal de specialitate.
Peste 1,14 miliarde de euro sunt angajate în investițiile pentru renovarea și dezvoltarea satelor (Măsura 322), fiind vorba de 369 de proiecte. Cu toate acestea, comunele beneficiare în mod real de banii europeni pentru infrastructură rurală sunt în număr de 390. Alocarea acestei Măsuri a fost epuizată încă de la primele licitații de proiecte.
Acestea sunt datele statistice ale implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în România până în acest moment, procesul de contractare de noi proiecte fiind în plină desfășurare.
