Noul raport UNESCO, publicat ieri, arată că managementul actual al pădurilor multiseculare de fag din România este unul defectuos, care permite lucrări silvice în aceste păduri și în zonele tampon ale acestora. Agent Green avertizează că țara noastră riscă un conflict diplomatic de proporții.
Noul raport arată că Romsilva, administratorul acestor păduri, este incapabilă să protejeze făgetele multiseculare și că le exploatează abuziv în mod planificat, subliniază organizația de mediu.
„Copacii sunt tăiați și exploatați în zonele tampon în funcție de viabilitatea lor economică, împiedicând ecosistemele forestiere să ajungă la etape în care ar putea fi considerate ecosisteme primare sau antice de pădure de fag; această gestionare nu poate fi privită ca sprijin în păstrarea pe termen lung a principalelor atribute ale componentelor, în special în ceea ce privește procesele naturale existente; această gestionare nu susține reziliența pădurii (și chiar o poate slăbi) și nici nu facilitează funcționalitățile ecologice dintre părțile componente și zonele tampon ale acestora și/sau alte păduri virgine sau cvasi-virgine din afara proprietății”, se arată în raportul UNESCO.
Raportul critică faptul că modul actual de administrare al componentelor din România nu respectă ghidul operațional și afectează integritatea proprietății transfrontaliere. UNESCO acuză tăierile rase și cele abuzive ascunse sub numele de progresive, de igienă sau de conservare, tăieri practicate de Romsilva care afectează procesele naturale și subminează funcțiile de protecție ale zonelor tampon.
Misiunea consideră că managementul forestier trebuie să urmeze procesele naturale și să favorizeze extinderea ecosistemelor formate din făgete primare și seculare în timp. Totodată se impune renunțarea la asfaltarea DN66A, un proiect care ar urma să compromită atât zona centrală, cât și cea tampon din Parcul Național Domogled – Valea Cernei. Agent Green a protestat și a atras atenția în iulie 2019 cu privire la aceste amenințări chiar în zona centrală a acestei componente UNESCO.
Totodată, misiunea UNESCO cere combaterea și pedepsirea aspră a tăierilor ilegale deoarece afectează ireversibil procesele naturale din componentele sitului. Nu în ultimul rând, UNESCO cere României să protejeze strict toate făgetele seculare și primare care nu au fost încă incluse în situl transnational pentru a asigura protecția pe termen lung a acestor ecosisteme excepționale.
„Ministerul Mediului, prin departamentul de biodiversitate, trebuie să preia de urgență coordonarea pădurilor aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO și să interzică imediat orice lucrări silvice în aceste păduri și zonele tampon ale acestora. În caz contrar, toate componentele sitului transnational din Germania, Austria, Albania, Belgia, Bulgaria, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina vor fi descalificate. România riscă astfel un scandal diplomatic de proporții”, avertizează Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Pădurile virgine de fag din Patrimoniul UNESCO
În anul 2007, suprafețe de păduri virgine și seculare de fag din Munții Carpați, situate pe teritoriul Slovaciei și Ucrainei, au fost incluse în lista siturilor Patrimoniului Mondial al Umanității (UNESCO), sub numele de „Făgetele seculare din Carpați”. În 2011, suprafața a fost extinsă prin includerea celor mai valoroase păduri seculare de fag din Germania.
Pe parcursul procesului de aprobare a extinderii rețelei de păduri de fag incluse în Patrimoniul Mondial al Umanității din anul 2011, Comitetul Patrimoniului Mondial a recomandat statelor care au făcut nominalizările să asigure o abordare unitară și cuprinzătoare, precum și inițierea unui proces de identificare a unor posibile suprafețe din întreg arealul natural al fagului (Fagus sylvatica).
La data de 07 iulie 2017 – cu prilejul celei de-a 41-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO, care s-a desfășurat în Cracovia, Polonia, situl UNESCO „Păduri primare de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei” a fost extins la 92,023.24 ha, incluzând astfel pădurile valoroase de fag din 12 țări din Europa (Germania, Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Italia, Polonia, România, Slovenia, Spania și Ucraina).
Dintre acestea, România deține 26% din suprafață totală a desemnării, mai exact 23.982,7 ha. Cca. 99% (23,644.5 ha) din suprafață se află în proprietatea publică a statului, administrată de RNP-Romsilva. Cele șapte situri aflate în administrarea Romsilva se regăsesc în Parcul Național Domogled – Valea Cernei (9.732,3 ha), în Parcul Național Semenic-Cheile Carașului (4.677,2 ha), în Parcul Național Cheile Nerei-Beusnita (4.292.3), în Parcul Național Cozia (3.389,2 ha) și trei alte situri: Codrii seculari Slătioara, de 609,1 ha, Grosii Tiblesului, de 346,3 ha și codrii Strâmbu-Băiuț, cu 598.1 de ha. În plus, a fost selectat și Codrul secular Șinca, de 338,2 ha, aflat în proprietatea Primăriei Șinca din județul Brașov.
Citește și:
Recorder: Inspectorii Romsilva au trecut cu vederea tăierile ilegale de lemn din Munții Gurghiu
