Padurile romanesti sunt taiate fara restrictii, pentru ca legislatia in vigoare are „gauri”. Marian Stoicescu spune ca legislatia noastra de aparare a padurilor ar trebui sa aiba ca model Franta si Germania.
Marian Stoicescu e primul expert european in paduri. Face parte din Asociatia Europeana a Forestierilor si tine legatura cu toate institutiile europene de profil. In prezent, el e secretarul Uniunii Europene a Forestierilor. Dupa ce a fost silvicultor o viata intrega, a vrut sa apere padurea si altfel a infiintat o organizatie neguvernamentala pentru paduri. Presedintele Federatiei pentru Apararea Padurilor, din care fac parte personalitati academice precum Victor Giurgiu, Mircea Malita si Ioan Milescu, Marian Stoicescu, vrea sa schimbe actualul proiect al Codului Silvic pentru ca, prin modul de administrare propus, padurile sunt in pericol.
– De ce o Federatie pentru Apararea Padurilor?
– Pentru ca in Romania au fost distruse cam 350.000 de hectare de padure. Iar lucrurile nu se vor opri aici daca adoptam legi proaste. Vrem sa participam si sa fim consultati la fiecare lege despre paduri care se adopta. Pana acum, am fost refuzati de catre reprezentantii Ministerului Agriculturii atunci cand am vrut sa aducem imbunatatinri la legile pe care le propuneau ei.
– Ce rol are Federatia in Romania?
– Deocamdata ne axam pe reglementarile legislative din Romania, unde e foarte mult de lucru. Vrem sa fim un oragnism similar Observatorului Forestier de la Nancy, din Franta, care e in curs de constituire. Acest observator va monitoriza activitatea forestiera din toate tarile europene. Prin Federatia pentru Apararea Padurilor am dorit sa cream un organism similar acestui observator. Reactia Comisiei Europene e de sustinere pentru noi.
– De ce e nevoie de un observator forestier la noi?
– Daca in Vest cazurile de infractiune asupra padurilor sunt foarte rare, la noi, respectul fata de padure nu exista. Dar acest fapt e determinat si de starea de saracie a oamenilor. In unele tari ale Uniunii, padurea nu necesita structuri care sa o apere, de exemplu in Austria, dar la noi nu se poate sa nu existe asa ceva. Cum silvicultura romaneasca e un domeniu de traditie si e reglemetata inca din a doua jumatate a secolului nouasprezece, cu structuri bine definite, e foarte usor sa avem o monitorizare atenta a padurii, mai ales in zona rurala. Aici, pentru ca populatia e saraca, avem cele mai multe infractiuni.
– Ce ati propus pentru noul Cod Silvic?
– Adaptarea lui la niste realitati noi. Codul Silvic de acum e o lege buna, dar trebuie sa schimbam unele lucruri pentru a fi in ton cu legile europene. Codul Silvic actual face referire cu precadere la padurea proprietate a statului. Dar acest gen de padure urmeaza sa dispara –practic – din noul proiect, care nu respecta un principiu fundamental in silvicultura, potrivit caruia orice padure, independent de marimea si de forma de proprietate, trebuie sa apartina unui ocol silvic, astfel incat sa fie asigurata gestionarea ei durabila, prin respectarea stricta a reglementarilor in vigoare.
Noua lege nu mentioneaza nici macar constituirea ocoalelor de regim silvic pentru administrarea padurilor de suprafata mica, proprietate a persoanelor fizice si juridice. Dupa cum stim, ocoale de regim silvic au existat si in perioada interbelica si au administrat cu rezultate foarte bune padurile micilor proprietari si chiar unele paduri dispersate ale statului.
– Ati declarat ca noul Cod Silvic nu e adaptat la noile conditii climatice. Cum asta?
– Pai, tocmai inundatiile, secetele si alunecarile de teren sunt cauzate de lipsa sau insuficienta padurilor. Noi am propus ca putinele paduri existente in zonele secetoase ale tarii sa fie aparate printr-un regim special de conservare. Iar in aceste zone sa fie plantate perdele forestiere de protectie. Padurea e un bun national si asa ar trebui sa ramana, dar in prezent nu e deloc asa, pentru ca este victima intereselor unui grup restrans care face legi.
– Ce se va intampla cu terenurile de la ocoalele silvice de stat?
– Cei care au facut proiectul de Cod Silvic considera ca serviciile silvice trebuie facute de catre ocoalele silvice, ceea ce e foarte bine, dar nu se face niciun fel de arondare a ocoalelor silvice. Suntem in situatia ca 2-3 ocoale silvice sa asigure serviciile silvice pentru toate proprietatile private.
E aberant, dar se poate ajunge aici. Se da drumul la pasunat in padurile de protectie, ceea ce va dauna in viitor, pentru ca se distrug puietii. De asemenea, se da unda verde la scoaterile terenurilor din fondul forestier, ceea ce majoreaza de cinci ori terenul care poate fi scos din acest fond pentru constructii. Vom asista la paduri de vile in jurul oraselor. Terenul statului pe care e padurea sau un obiectiv forestier poate fi vandut de catre stat. Chiar daca se mentioneaza ca se va cumpara un alt teren de aceeasi valoare se aduce marii prejudicii padurii.
– Ce model recomandati Romaniei pentru apararea padurilor?
– Pe mine ma surprinde ca unii spun ca modelul Austria ne prinde cel mai bine. La noi nu se poate intampla cum e la ei. Nu ne comparam cu ce e la austrieci. Putem sa ne comparam cu Franta, dar Romania are un specific aparte din punct de vedere al biodiversitatii. Putem lua ca model si Germania, mai ales anumite landuri.
Specialist cu mai multe inventii
Marian Stoicescu are brevet de inventator pentru un utilaj care ajuta la protectia padurilor si o metoda de tratament a terenurilor fugitive. Instrumentul se numeste „funicular-macara de sarcina mica" si poate asigura atat transportul materialului saditor, cat si al uneltelor necesare pentru impadurit, in cazul terenurilor in panta foarte mare sau in alte locuri greu accesibile.
Metoda de recuperare a solului inventata de Stoicescu se numeste „metoda solului armat" si asigura stabilitatea terenurilor fugitive pe marne (format din roci alunecoase). Prin aceasta metoda se asigura securitatea puietilor prin marirea stabilitatii terenului.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
