Inchise de sase luni, serele gradinii din Capitala sunt in renovare si vor fi redeschise publicului peste cativa ani, lucrarile fiind finatate de Ministerul Educatiei. Conceputa sa serveasca la studierea stiintelor naturii, gradina de azi se intinde pe 17,5 hectare si are 72 de angajati.
Serele Gradinii Botanice „Dimitrie Brandza“ din Bucuresti vor fi inchise publicului inca vreo doi-trei ani de acum incolo. In interiorul lor insa, gradinarii specializati sau peisagistii, cum li se mai spune, trebaluiesc de zor, mutand cu grija plantele, unele vechi de peste 80 de ani, dintr-o sera intr-alta sau schimband pamantul din ghivece.
Serele se afla de catva timp in renovare si arata ca o casa in care se face curatenie generala. Cu banii primiti de la Ministerul Educatiei, institutia de care apartine aceasta oaza aflata vizavi de Palatul Cotroceni, serele Gradinii Botanice vor fi renovate si reamenajate.
Geamurile termopan vor lua locul celor clasice, usile vor fi schimbate, iar instalatiile de caldura vor fi reabilitate. De aceste schimbari vor beneficia mai ales colectiile de plante vii, care, deocamdata, stau cam inghesuite, asteptand sa-si reia locurile odata ce lucrarile de renovare avanseaza.
Gradinari cu studii
In „Compartimentul Cactusilor“ se afla plante, originare din Mexic sau Argentina
Nu oricine poate fi angajat sa ingrijeasca plantele care reprezinta bogatia acestui loc. Dintre cei 72 de angajati, unii trebuie sa se preocupe zilnic de soarta florilor sau a arbustilor, sa schimbe pamantul din ghivece, sa pliveasca ori sa ude azaleele, plantele carnivore viu colorate sau portocalii care acum au dat in floare.
Victorita Cruceru lucreaza de 16 ani in acest loc, are studii de specialitate si a deprins de-a lungul timpului mestesugul plantelor, sub indrumarea botanistilor ori a biologilor care, la randul lor, se ingrijesc de sere.
„Imi place sa am grija de plante si vin de 16 ani in acest loc. In fiecare dimineata, incepand cu ora 7.30, verific daca au nevoie de apa, fac curatenie sau schimb, cand este nevoie, pamantul din ghivece“, spune Victorita Cruceru, in timp ce amesteca intr-o roaba pamant negru cu care umple ghivecele.
Pamantul afanat este amestecat cu pesticide, iar plantele, mereu supravegheate, sunt tratate profilactic impotriva ciupercilor sau a daunatorilor care le pot imbolnavi.
„Gradina Botanica nu este un parc“
Pamantul pentru ghivecele de flori este tratat si cu pesticide
Anca Sarbu, profesor doctor la Facultatea de Biologie din cadrul Universitatii Bucuresti, este, din anul 2000, directoarea Gradinii Botanice. Pasionata de botanica, dar si de fotografie, Anca Sarbu isi imparte timpul intre catedra si Gradina Botanica, pe care o defineste ca „forma de patrimoniu“.
Anca Sarbu considera ca principalul rol al gradinii nu este acela de recreere. „Gradina Botanica nu este un parc. Aici se afla colectii de plante rare sau pe cale de disparitie, iar unul dintre scopurile noastre este si acela de a educa publicul. Un copil in varsta de un an, dar si un senator, fiecare are multe de invatat de cum paseste pe poarta“, spune directoarea gradinii.
Schimbarile climatice nu trec neobservate insa nici prin acest loc. Lalelele au deja 10-15 centimetri inaltime, au aparut ghioceii, iar acest lucru este destul de neobisnuit pentru luna februarie. Se dezvolta nefiresc, infloresc inainte de vreme, iar daca vine din nou frigul, risca sa inghete ori sa se usuce.
Solutia pe care a gasit-o Anca Sarbu impotriva incalzirii globale consta in plantarea cat mai multor copaci. Insa nu a palmierilor sau a altor specii care se aclimatizeaza cu greu in spatiul nostru.
Fara alte subventii de la stat
Anca Sarbu, directoarea Gradinii Botanice din Bucuresti, este pasionata si de fotografie
„Exista specii de arbori care se aclimatizeaza rapid la conditiile noastre climatice. Printre ei se numara si Paulownia, care creste rapid si are frunze foarte mari si ar fi bine ca atunci cand edilii iau initiative cu privire la plantarea anumitor specii sa consulte si specialisti ale caror sfaturi le-ar fi, cu siguranta, de folos“, mai spune Anca Sarbu.
Adela Boieriu este biolog si are in grija plantele care cresc in sere. Vorbeste cu pasiune despre fiecare planta si vine zilnic in mijlocul gradinarilor sa afle cum se simt plantele, mai ales de cand au fost mutate de la locul lor din cauza lucrarilor.
„Plantele sufera putin din cauza ca sunt cam inghesuite, dar vor beneficia de conditii mult mai bune, de lumina si temperatura, si vor putea fi admirate de vizitatori“, sustine Adela Boieriu, care s-a angajat aici in 1992.
Gradina Botanica este finantata de Ministerul Educatiei si nu beneficiaza de alt fel de subventii. Din acesti bani se acopera salariile, cheltuielile de intretinere, de cercetare, iar din taxa de vizitare sunt cumparate pesticide sau unelte.
Pe cele 17,5 hectare cat masoara gradina se face acum curatenie de primavara, se strang frunzeleuscate, iar vizitatorii sunt destul de putini deocamdata.
Transformata in parc regal
De farmecul gradinii se bucura in orice timp mai ales copiii si bunicii lor
Infiintata ca institutie in 1860, pe langa Facultatea de Medicina si Farmacie, de doctorul Carol Davila, Gradina Botanica a fost amenajata initial pe o suprafata de sapte hectare, in partea stanga a Soselei Cotroceni, si a servit ca baza didactica si de cercetare.
In 1870, terenul destinat gradinii s-a transformat in parc regal, iar gradina a fost mutata in 1874 in centrul Bucurestiului, pe terenurile Palatului „Vasile Sutu“, fiind preluata de Universitatea Bucuresti. Gradina a fost tutelata de Facultatea de Stiinte, care se afla atunci sub conducerea profesorului doctor Dimitrie Brandza, care a intreprins numeroase demersuri pentru a obtine un teren adecvat amenajarii acestui spatiu. In 1884 a fost obtinut terenul pe care gradina se afla si astazi, cat si fondurile cu care au fost construite si populate primele sere.
Cele mai vechi sere din tara
Organizata pe sectoare, Gradina Botanica din Bucuresti dispune de spatii in aer liber, unde sunt plantate specii rezistente la iernile din zona de campie, si sere, in care se pastreaza specii tropicale, palmieri si cactusi. „Sectorul decorativ“ se afla la intrarea in gradina si a fost infiintat in anul 1956, ocupand o suprafata de 5.000 de metri patrati.
Aici pot fi vazute 500 de specii lemnoase si erbacee, cultivate pe pajisti extinse. Sectorul „Plante Rare“ cuprinde monumente ale naturii, specii amenintate sau pe cale de disparitie si a fost infiintat in 1962. In sectorul „Flora mediteraneeana“ sunt cultivate aproximativ 200 de specii de plante, dintre care unele se regasesc si in sudul Dobrogei, al Olteniei sau Banatului.
Carpatii, in miniatura
„Gradina Italiana“ are in centru un bazin in care se pot vedea plante acvatice, iar „Flora Dobrogei“, amplasat pe o colina, adaposteste plante specifice acestei zone.
Lantul carpatic este redat in miniatura in sectorul „Muntii Carpati“, speciile fiind grupate aici pe zone de vegetatie. Sectorul „Colina Coniferelor“ are o cascada care reprezinta un punct de atractie deosebit pentru vizitatori si adaposteste monumentalul chiparos de balta, originar din America de Nord, planta ce s-a aclimatizat foarte bine la conditiile din gradina. „Rosarium“ este un sector in care cresc trandafiri de diverse forme si culori, se intinde pe o jumatate de hectar si a fost amenajat incepand cu anul 1976.
Serele de expozitie sau serele mari au specii achizitionate din cele mai diverse zone ale globului. Serele vechi sunt construite dupa modelul serelor din orasul francez Liege, se intind pe o suprafata de 760 de metri patrati si sunt cele mai vechi din tara. Serele de productie sunt sere semiingropate, in care se obtine materialul vegetal necesar popularii unor spatii exterioare ale gradinii.
