Operatiunile de „impachetare“ a combustibilului nuclear uzat sunt aproape de finalizare, iar transportul se va face in aceasta vara intr-o uzina de procesare din Federatia Rusa. Procedurile pentru dezafectarea reactorului de langa Bucuresti vor dura 11 ani. Vor ramane in functiune reactoarele nucleare de la Cernavoda si de la Pitesti.
Cladirea reactorului a intrat deja in renovare si va avea un gard de protectie suplimentar
Repatrierea in Rusia a combustibilului uzat, provenit de la reactorul nuclear de la Magurele se va realiza si cu un sprijin financiar american, in valoare de cinci milioane de dolari. Pe langa acesti bani, statul roman le va plati rusilor 720.000 de euro pentru ca deseurile rezultate in urma prelucrarii celor 200 de kilograme de combustibil nuclear uzat, S36, inalt imbogatit in uraniu, sa nu se mai intoarca in Romania.
Transportul va avea loc in vara acestui an in conditii de siguranta extrema si face parte din programele internationale pentru neproliferarea armelor nucleare, sustinute de SUA, Federatia Rusa si Agentia Internationala pentru Energie Atomica. „Combustibilul nuclear se afla acum in mediu umed, este inofensiv, dar daca este depasit termenul de stocare, de 40-50 de ani, devine periculos ”, spune Mitica Dragusin, director pentru Siguranta Nucleara la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” (IFIN) din comuna Magurele, judetul Ilfov.
Termenul de stocare a combustibilului, expirat
Combustibilul nuclear uzat S36 are o vechime de 52 de ani, avand in vedere ca reactorul nuclear de la Magurele, livrat Romaniei de fosta Uniune Sovietica, a fost pus in functiune in 1957.
Pachetele de combustibil nuclear se afla intr-un buncar subteran si sunt acoperite de un strat de apa distilata de patru metri adancime Foto: Petrica Tanase
In acest moment, termenul de siguranta a fost depasit cu cel putin doi ani. Angajatii IFIN sustin insa ca in zona Magurele nu exista niciun pericol de radioactivitate, totul este tinut sub control, iar localnicii si angajatii de la IFIN nu au avut si nici nu au probleme de sanatate cauzate de radiatii.
„Lucrez aici de 26 de ani si nu am auzit sa se fi imbolnavit cineva din cauza materialelor radioactive cu care lucram. Mai mult, masuratorile ce se efectueaza in permanenta cu aparate speciale arata ca radioactivitatea naturala din centrul comunei este mai crescuta decat cea din incinta institutului”, afirma Mitica Dragusin.
„Solul si panza freatica sunt contaminate”
Un fost angajat al IFIN sustine insa contrariul. Dan Adrian Stefanescu, cercetator stiintific principal la Universitatea Bucuresti, spune ca personalul care se angajeaza la IFIN uneori este avertizat, alteori nu.
„Se angajeaza poate prin relatii sau cunostinte, accepta situatia. Unii dintre cei care au lucrat mai multa vreme in grupa I de munca au murit, iar altii s-au imbolnavit. Pericolul cel mai mare il reprezinta prepararea minereurilor radioactive, care se face si in minerit, si in activitatea de cercetare.
Minereurile de uraniu emana un component gazos, care se numeste radon. Daca evacuarea aerului din incinta in care se lucreaza nu se face corect prin hota, omul inhaleaza accidental si radon. Minerii mor pe capete. In cercetare se moare mai rar, din neatentie. Al doilea factor de risc il constituie contaminarea cu substante radioactive, aruncate din neglijenta. Intre anii 1995 si 2000, trei-patru persoane de la IFIN au murit. Dar nu s-a specificat cauza. Bolile profesionale sunt leucemia si diverse leziuni interne, produse de radiatiile alfa.
In perioada ceausista si trei-patru ani dupa aceea, s-au respectat regulile de protectie. Ulterior nu prea s-a mai respectat nici o regula, nici in privinta alimentelor specifice, nici in privinta ritmului de munca. Se poate spune ca vina apartine 50% personalului si 50% conducerii IFIN. Solul si panza freatica sunt in mod sigur contaminate, dupa atatia ani de depozitare si de experimente.
Din elicopter se pot vedea anomaliile, cu un aerospectrometru. Componentele din interiorul vegetatiei, care a absorbit elemente radioactive din sol si apa, sunt modificate”, a declarat, pentru „Adevarul”, geofizicianul Dan Stefanescu.
Transport special pentru 200 de kilograme de uraniu
Coordonarea programului de evacuare a “bombei” nucleare din Romania a revenit Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), iar sef de program a fost desemnat directorul general Lucian Biro. Pentru punerea in siguranta a materialelor radioactive, SUA si Rusia au semnat o conventie ce stabileste ca fiecare dintre aceste doua tari trebuie sa primeasca inapoi combustibilul uzat (ars), puternic imbogatit, pe care l-au livrat, in ultimii zeci de ani, reactoarelor de cercetare din intreaga lume.
Deseurile radioactive sunt puse in butoaie metalice izolate cu beton
Pentru Romania, programul a inceput in anul 2003, SUA urmand sa preia combustibilul ars de la reactorul Pitesti, iar Rusia pe cel de la Magurele. O mare problema a constituit-o alegerea traseului pe care va circula combustibilul uzat.
Pe Dunare se transporta in mod frecvent combustibil ars din Bulgaria, de la centrala nucleara Kozlodui, pana in portul ucrainean Reni, iar de acolo, pe cale terestra, pana in Rusia. Ucraina permite acest tranzit pentru Bulgaria, dar nu si pentru Romania.
Din acest motiv, traseul combustibilului de la Magurele va ocoli Ucraina. Teoretic sunt posibile trei variante: transport pe calea ferata, pe mare sau cu avionul, dar responsabilii CNCAN au ales-o deja pe cea optima. Containerul gol va veni din Rusia, va fi incarcat in incinta IFIN, apoi va fi trimis inapoi. O operatie foarte delicata va fi transferarea barelor de uraniu din bazinele de stocare in interiorul containerului.
Containerul va cantari aproximativ cinci tone
Doar 200 de kilograme de uraniu vor fi expediate, dar intregul container va cantari cinci tone. Pe tot drumul spre Rusia, containerul de la Magurele va fi insotit de sapte oameni, inclusiv doi specialisti ai CNCAN.
Punctul final al traseului este o uzina de procesare din zona asiatica al Rusiei, uzina al carei nume nu poate fi facut public, si care nu apare pe nici o harta. Combustibilul de la IFIN contine 99 de grame de plutoniu, care vor fi recuperate de partea rusa. Pana la mijlocul anului 2009, intreaga operatiune va fi incheiata.
