Clima se schimba in Romania. Pamantul se usuca din cauza verilor din ce in ce mai fierbinti, ploile torentiale devin o regula si efectele secundare ale dezvoltarii economice navalnice dauneaza mediului inconjurator. Zone intregi din estul Romaniei au devenit atat de aride incat lucratul pamantului este imposibil, iar in alte locuri pasunatul excesiv ameninta sa distruga toata vegetatia, prevestind o era a desertificarii.
In aceasta vara, temperatura in orasul Giurgiu a atins o maxima de 47 grade Celsius, iar in Bucuresti se inregistreaza frecvent peste 40 de grade Celsius.
Sectorul agricol romanesc este decimat de aceste temperaturi neobisnuit de ridicate si ce scapa arsitei e maturat de inundatiile din ce in ce mai dese. In ciuda ploilor torentiale, resursele de apa nu au fost niciodata mai nesigure.
Odata cu ritmul alert al dezvoltarii economiei romanesti, noi fabrici, supermarketuri si locuinte se construiesc cu o frenezie rar intalnita. Fiecare dintre aceste noi complexuri consuma extrem de multa apa, mai ales ca in Romania lipsesc reglementarile ce limiteaza consumul de apa.
Nu exista restrictii privind forarea de noi puturi de apa, nu se recicleaza apele uzate, nu exista dezbateri pe tema resurselor de apa sau a necesitatii reglementarilor in acest domeniu.
Resursele de apa din panza freatica nu numai ca se diminueaza, dar sunt din ce in ce mai contaminate de poluare. Numai cateva orase din Romania au un sistem de reciclare a gunoaielor, insa acest lucru nu pare sa fie o prioritate pe agenda politica si nicio chestiune de interes public.
De la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana au avut loc progrese insignifiante in aceste domenii, desi fonduri structurale pentru proiecte de mediu vor deveni disponibile inca de la inceputul anului 2008. Unul dintre efectele aderarii la UE a fost cresterea dramatica a achizitionarii de terenuri agricole.
Asta si pentru ca multi tarani renunta complet la agricultura si tot mai mult pamant ramane necultivat. Pentru a salva Romania de acest peisaj dezolant, exista solutii, exista resurse, dar mai e nevoie de hotarari concrete ale factorilor politici.
Multe state europene s-au confruntat cu astfel de probleme, iar dintre solutiile gasite pe alte meleaguri, cea mai eficienta s-a dovedit a fi impadurirea.
O campanie majora de plantare a arborilor ar rezolva multe dintre aceste probleme. Padurile protejeaza terenurile vulnerabile de caldura excesiva si absorb, totodata, o mare parte din apa de la ploile torentiale inainte ca inundatiile sa se produca.
Publicistul britanic pe teme de mediu George Monbiot ii sfatuieste pe cei care iau decizii in problemele de mediu sa colecteze apa de ploaie pentru a se pregati pentru viitoarele crize de apa, lucru posibil pentru locuinte, insa greu de realizat pentru terenuri intinse. Or, ce alta cale mai buna ar fi pentru retinerea apei si de eliberare a ei controlata decat arborii?
Romania are un sistem de management al padurilor destul de bun si zone muntoase intinse sunt acoperite de paduri de rasinoase si de amestecuri de foioase de esente tari.
Datorita cererii crescande de lemn, mai ales la export, e nevoie urgenta de extinderea fondului forestier prin impaduriri si regenerarea suprafetelor exploatate. Pentru moment, in Romania, arborii se planteaza doar in zonele montane si de deal. Dar aceasta situatie se poate schimba si padurile sa fie infiintate in zonele mai joase, lasate in paragina.
O serie de stimulente ar trebui sa fie puse la dispozitia proprietarilor de terenuri si a autoritatilor locale pentru a incuraja plantarea de arbori si masurile trebuie sa fie urgente, pentru ca multe zone au devenit deja semidesertice.
Dar plantarea copacilor nu inseamna neaparat infiintarea unei paduri. Perdele de protectie constituite din arbori pot fi plantate de-a lungul campurilor, acestea avand un rol dublu: pe de o parte, absorbtia apei din precipitatiile in exces si, pe de alta parte, protectie impotriva vantului.
In plus, nimic nu e mai frumos ca un stejar singuratic in mijlocul unui camp. Silvicultura poate fi, de asemenea, o alternativa viabila la cultura agricola. Arborii sunt o sursa de venit nu numai din vanzarea lemnului, dar si pomii fructiferi sau nucii (care cresc foarte bine in Romania) ar putea constitui o baza pentru noi afaceri.
Doar o acoperire intinsa cu paduri ar proteja pamantul tarii de urmarile valurilor de caldura si de inundatiile care devasteaza acum Romania.
O campanie masiva de plantare a arborilor ar face posibila, de asemenea, angajarea fortei de munca pe termen scurt si profituri pe termen mediu pentru locuitorii Romaniei din mediul rural – care se simt din ce in ce mai vulnerabili acum, ca fac parte din Proiectul Agricol Comun. Prin urmare, padurile ar rezolva multe probleme.
Dar cine sa observe aceste solutii simple intr-o tara preocupata aproape exclusiv de revanse politice? Poate ca daca aceia care se considera aparatorii acestei tari s-ar apuca de plantat paduri si demersurile lor politice ar fi mai credibile.
Rupert Wolfe Murray e expert de mediu si consultant pentru programe europene. Se afla in Romania din 1990, cand a venit ca jurnalist corespondent de politica si calatorii pentru BBC Radio – Scotia.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
