La Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricola se testeaza cele mai bune metode de-a cultiva plantele fara chimicale. Cerealele, plantele tehnice sau cele furajere cresc foarte bine si fara pesticide.
Suprafata agricola a tarii noastre depaseste 14 milioane de hectare. Fiecarui roman ii revin astfel 0,42 hectare de teren arabil, valoare aproape dubla fata de media europeana. Romania face parte din randul statelor cu potential agricol ridicat, dar, in acelasi timp, cu o agricultura necompetitiva.
Ion Toncea, presedintele Federatiei Nationale pentru Agricultura Ecologica, spune ca potentialul real al Romaniei in ceea ce priveste suprafetele destinate culturilor in sistem bio este de 2 milioane de hectare, teren care va fi acoperit insa destul de greu.
Unul dintre principalele motive ale inaintarii greoaie in acest sens este legat de subventiile prea mici acordate celor care intentioneaza sa treaca de la agricultura conventionala catre cea ecologica.
Daca implicarea statului este fragila, exista instante care incearca totusi sa faca mai multi pasi inainte in domeniul agriculturii de tip bio. De exemplu, cercetarea agricola. Desi bugetul de stat a fost intotdeauna prea zgarcit cu ei, exista cercetatori romani care se ambitioneaza sa se descurce si singuri.
Teren pentru cercetare, cultivat bio
Ion Toncea, cercetator stiintific la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, a primit in 1995 decizia pentru infiintarea Colectivului de Agricultura Ecologica. In anul 2000, acesta s-a transformat in Centrul agroecologic de cercetare, inovare si tranfer tehnologic.
Statiunea de cercetare pentru agricultura ecologica nu are decat cinci hectare, dar Ion Toncea spune ca nici nu-i trebuie mai mult. „Nu am suprafata mare, ci atata cat sa-mi permita sa produc niste samanta. Materialul acesta pe care noi il inmultim face parte din categoriile biologice superioare. Samanta amelioratorului, asa-i spune”, a precizat seful Centrului agroecologic de cercetare.
Pe cele cinci hectare disponibile, Ion Toncea testeaza zeci de genotipuri de cereale, leguminoase, plante tehnice sau furajere crescute in sistem ecologic. A preluat campul in 1994, cand s-a intors din Olanda, unde a terminat un master in stiintele agriculturii ecologice. A incercat astfel sa aplice in Romania ceea ce a invatat in strainatate. “In 1995 era deja totul acoperit de culturi. Tot atunci am si organizat terenul. L-am impartit in trei sole: una mai mare, de trei hectare, inca una de un hectar si jumatate, iar pe suprafata ramasa, am creat o perdea agroforestiera de protectie”, a spus Toncea.
Perdeaua forestiera protejeaza de daunatori
Intr-adevar, terenul ecologic destinat cercetarii este marginit de copaci care au rostul de a proteja culturile agricole de vantul dominant ce vine dinspre nord-est. „Perdeaua de protectie are mai multe avantaje. O folosim ca zona-tampon in cazul in care vecinii nostri aplica pesticide pentru ca acestea sa nu ajunga pe culturile noastre. Iarna, perdeaua permite adunarea zapezii si mentinerea ei pe o suprafata cat mai mare, pentru mai mult timp”, a precizat Ion Toncea.
Perdeaua agroforestiera de protectie – alcatuita din salcami, frasini, stejari negri si rosii, mesteceni si copaci pomicoli – mai are insa un avantaj major. Acolo se afla zona de refugiu a pradatorilor naturali, care distrug o parte dintre insectele periculoase pentru culturi. „De aceea graul nostru e atat de curat. Nu e invadat de plosnite, un daunator periculos pentru grau, in timp ce la vecini e plin”, explica cercetatorul.
Sola de trei hectare este cultivata cu diferite soiuri de grau pentru ca cercetarea sa poata fi facuta comparativ. Sola a fost conceputa, inca de la inceput, ca un modul de ferma. „Cine vine aici si-i place ce vede, poate prelua conceptul si-l poate multiplica in spatiu. Poate trece astfel de la trei la 30 sau la 300 de hectare. De aceea, noi suntem si unitate de transfer tehnologic”, a mai spus Ion Toncea.Terenul mai cuprinde si un aliniament cultivat cu plante leguminoase precum mazarea sau lintea, care traiesc in simbioza cu o bacterie.
Leguminoase care fixeaza azotul
Pentru studiul complex al acestor plante leguminoase, institutului tocmai i-a fost aprobat un proiect pentru obtinerea de fonduri europene. Asocierea acestor plante cu o bacterie permite imbogatirea solului in azot prin fixarea acestuia din atmosfera, astfel incat sa nu mai fie nevoie ca azotul sa fie aplicat in mod artificial.
„E miraculos sa vezi cum natura si-a gasit singura solutia. Plantele aceastea aveau nevoie de foarte mult azot si-atunci ele si-au gasit un partener tot din natura, o bacterie cu care intra in asociere”, explica Ion Toncea. Este un avantaj de pe urma caruia profita si omul deoarece, atunci cand dupa leguminoase se va cultiva grau, solul va fi suficient de bogat in azot.
Perdelele de protectie
Cercetatorii incurajeaza folosirea perdelelor de protectie agroforestiera. Acestea indeplinesc mai multe functii printre care si pe cea de zona-tampon impotriva pesticidelor purtate de vant.
