Una dintre problemele de viata si de moarte ale Bucurestiului este praful in exces. Copacii din Capitala au inceput "sa cheleasca" prematur, intrucat praful si noxele produse in trafic ii otravesc zi de zi, spune presedintele Organizatiei Eco Civica, Niculae Radulescu-Dobrogea. Masuratorile arata ca, anual, se depun peste 400 de tone de praf pe fiecare kilometru patrat al Bucurestiului.
Santierele au distrus parcurile si produc praf in cantitati incredibile, spune revoltat presedintele organizatiei Eco Civica, Niculae Radulescu-Dobrogea. Ingrijorati de efectele poluarii care sufoca Bucurestiul, ecologistii acestei organizatii au masurat cantitatea de praf care se aduna pe metrul patrat intr-o luna si apoi au calculat cantitatile anuale.
"In Bucuresti, in fiecare an, se depun peste 400 de tone de praf pe kilometrul patrat. Este o situatie alarmanta daca ne gandim ca in perioada 2000-2001 in Bucuresti erau doar aproximativ 270 de tone de praf/kilometru patrat. Singura solutie sunt cresterea suprafetelor de spatii verzi si refacerea perdelelor verzi de la marginea orasului", spune ecologistul.
Un arbore matur retine 20 de kilograme de praf
Distrugerea spatiilor verzi din Bucuresti a fost si este o mare greseala, spune Radulescu-Dobrogea. „Orice copac este un veritabil aspirator de praf. Fiecare arbore matur retine 20 de kilograme de praf, dar municipalitatea nu se gandeste la asta.
Situatia este grava daca ne gandim ca in anul 2003, cand mediul ambiant nu era atat de afectat, in Bucuresti au murit, potrivit unei statistici a Institutului de Sanatate Publica, 10.000 de oameni din cauza conditiilor de mediu", a precizat Niculae Radulescu-Dobrogea. El a adaugat ca situatia dezastruoasa la care s-a ajuns din pricina poluarii cu praf nu poate fi rezolvata decat analizand factorii care au provocat-o.
Santierele, mari poluatori
Presedintele Eco Civica acuza municipalitatea de grave prejudicii aduse sanatatii locuitorilor Capitalei, care sunt obligati sa respire aerul poluat pentru ca primariile au autorizat prea multe santiere simultan. „Fiecare copac arunca in atmosfera cam 550 de litri de apa zilnic. Este un studiu al Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice. Acest lucru poate spune foarte mult.
Va dati seama ce inseamna asta pentru un Bucuresti incins in timp de canicula? Este mana cereasca. Ori noi acum scoatem copacii batrani, cu coroana, si punem in loc niste bete, cu doua, trei frunze", ne-a spus Niculae Radulescu-Dobrogea.
Toate santierele, deschise uneori chiar in locul spatiilor verzi, au facut foarte mult rau mediului. "Camioanele de pe santiere aduc in oras mult praf si noroi, contribuind decisiv la poluarea Bucurestiului. Si strazile neasfaltate sunt un pericol. In plus, 30 la suta din strazile Capitalei nu sunt asfaltate si canalizate, fapt pentru care praful accentueaza starea de inconfort a cetatenilor. Defrisarea padurilor care formau un cordon sanitar in jurul Bucurestiului este o alta cauza a cresterii gradului de poluare cu praf , in conditiile in care suprafetele de spatiu verde sunt de doua ori mai mici decat cele declarate de municipalitate.
Cantitate dubla de praf decat cea admisa
„Toaletarea pomilor din oras se face fara o monitorizare stricta din partea Primariei Capitalei", a declarat, pentru „Adevarul verde", Niculae Radulescu-Dobrogea. Pomii sunt practic ciuntiti, coroana lor fiind adesea distrusa. Astfel, dintr-un copac ramane doar trunchiul, aproape fara ramuri.
"Legea spune ca pentru un copac taiat trebuie plantati patru, iar pentru unul taiat ilegal se planteaza zece. Cu toate acestea, Bucurestiul a inceput sa cheleasca, iar legile de mediu sunt terfelite chiar de autoritati. Situatia e grava, fiindca, in Bucuresti, cantitatea de praf este de 400 de tone/kilometru patrat, iar limita maxima admisa este de 180 tone/kmp", a mai spus ecologistul.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
