Ouale bio se obtin in ferme avicole certificate, care aloca un spatiu mai mare fiecarei pasari. Furajele folosite in hrana gainilor nu contin niciun fel de pesticide, conservanti sau organisme modificate genetic. Ferma ecologica de la Curtisoara adaposteste 4.000 de gaini ouatoare care sunt hranite cu furaje netratate chimic. Acestea produc zilnic aproximativ 3.200 de oua ecologice.
Dumitru Argeseanu isi supravegheaza cele 4.000 de gaini ouatoare p
Zootehnia ecologica romaneasca abia incepe sa faca ochi. In ceea ce priveste productia de oua ecologice, aceasta nu reuseste sa faca fata cererii intr-o continua crestere in ultimii ani. In tara noastra cresc in sistem ecologic numai 5.000 de gaini ouatoare.
Productia anuala de oua bio depaseste cu putin un milion de bucati, in Romania existand numai doi producatori certificati, unul in judetul Olt, celalalt in judetul Cluj. Cel care a adus tehnologia in tara noastra, cu aproximativ cinci ani in urma, este Dumitru Argeseanu, proprietarul fermei ecologice de la Curtisoara, de langa Slatina.
Ferma avicola adaposteste 4.000 de gaini ouatoare din rasa Isa Brown pe care le creste in sistem ecologic pe o pasune de 16.000 de metri patrati. Astfel, fiecarei gainuse maronii ii revine o suprafata de patru metri patrati, deoarece prima regula ca o ferma sa fie ecologica este legata de spatiul alocat fiecarui animal.
Nu beneficiaza de subventii
Fost economist, Dumitru Argeseanu s-a reprofilat in 2004 cand a achizitionat un I.A.S. falimentat, in perioada in care „nimeni nu dadea doi bani pe fermele zootehnice”, spune el.
„Am riscat la momentul acela. M-am orientat insa spre o activitate ecologica, stiind foarte bine cum sta treaba in celelalte tari. In plus, mie imi plac animalele si imi doream sa am o activitate de genul acesta care sa fie, pe deasupra, si sanatoasa”, povesteste Dumitru Argeseanu. Vizitase multe tari vest-europene si auzise ca, la un moment dat, produsele netratate cu substante chimice vor ajunge la mare pret. A vazut astfel o oportunitate in a pune pe piata produse atat de sanatoase precum le-a lasat natura.
Fermierul este multumit ca nu i se pune nicio piedica, ba dimpotriva, dupa normele impuse de Uniunea Europeana, ecologia ar trebui stimulata. In realitate insa, in Romania, acestui tip de agricultura nu i se acorda, in momentul de fata, toata atentia cuvenita. Dumitru Argeseanu spune ca acum nu mai beneficiaza de nicio subventie din partea statului, dar ca atunci cand si-a inceput afacerea primea cate 1.000 de lei vechi pe ou.
Romanii, mai educati in spiritul ecologiei
Daca in fazele incipiente ale proiectului, Dumitru Argeseanu avea oua pe stoc, pentru ca romanii nu stiau ce era un ou ecologic si ce beneficii aducea sanatatii, acum el recunoaste ca oferta de oua bio este cu mult mai mica decat cererea intr-o continua crestere.
„Facusem la inceput un studiu de piata in Bucuresti pentru a afla daca romanii au cunostinta despre produsele de acest gen. Atunci nimeni nu stia ce este un ou ecologic. Nici acum nu pot spune ca stiu foarte multi, dar sunt sigur ca cei care vor sa consume alimente sanatoase stiu cu certitudine”, spune Dumitru Argeseanu.
Filmeaza gainile zi si noapte
„Cu 4.000 de gaini, nimic nu este usor”, marturiseste fermierul care se trezeste cu noaptea in cap pentru ca la 5 dimineata se aprinde lumina la gaini, in hala, unde sunt adapostite pe timp de iarna. Tot acolo stau si vara, pana la ora 11 dimineata, ca sa oua. Se face prima hranire, gainile beau apoi apa si intra in cuibar.
„Nu fac oua toate in fiecare zi, dar din cele 365 de zile ale anului, proportia este de 80%, cu o productie totala de aproximativ 1.100.000 de oua pe an”, spune Dumitru Argeseanu. „Dupa ouat, gaina are program de voie”, adauga el. Cand e frumos afara le scoate la pasunat, in lucerna, „unde se plimba, mananca, zboara si fac ce vor ele”.
„Sunt atat de blande. Nu se feresc de oameni, ba dimpotriva, vin la tine daca le chemi. Asta pentru ca nu sunt stresate”, spune Dumitru Argeseanu. In hala, lumina sta aprinsa 16 ore, nu mai mult, pentru ca gaina nu trebuie fortata. „Gaina ecologica trebuie tratata cu respect si trebuie sa aiba asigurate conditiile de viata pe care le-a lasat natura”, mai spune fermierul din Curtisoara.
Un ou ecologic costa 0,9 lei
Pentru a face oua bio, gainile sunt hranite cu furaje ecologice colectate de la producatorii certificati. Cele 4.000 de gaini, ce cantaresc cate doua kilograme fiecare, mananca zilnic in jur de 500 de kilograme de furaje.
Ouale sunt distribuite in marile magazine. Un ou ecologic, sanatos, costa 0,9 lei. Fermierul isi monitorizeaza zi si noapte cloncanitoarele cu o camera de luat vederi. Gainile au un ciclu de ouat de un an de zile, dupa care trebuie inlocuite.
Ce este oul ecologic?
Oul ecologic se obtine in ferme avicole care practica o tehnologie ecologica pe intreaga filiera, de la adapost la farfuria consumatorului.
Furajele folosite in hrana pasarilor nu contin fainuri proteice de origine animala, pesticide, conservanti, aditivi sau coloranti sintetici si nici organisme modificate genetic.
Oul bio se deosebeste fundamental de cel obtinut in mod conventional.
Nu toate produsele naturale sunt si ecologice
Dumitru Argeseanu spune ca, in general, consumatorul roman confunda produsele ecologice cu cele naturale. Diferenta dintre ele insa este data oficial de certificatul care este acordat doar produselor obtinute in sistem ecologic.
Certificarea dovedeste ca produsul a trecut printr-o tehnologie ecologica pe intreaga filiera.
„Daca gainii de la tara i se dau furaje ce contin substante chimice, automat nu mai putem vorbi de ou ecologic”, explica fermierul de la Curtisoara. El da exemplul mierii de albine. „Diferenta dintre o miere naturala si una ecologica este data de urmatoarea situatie: daca intr-un lan de floarea-soarelui – de unde albina preia nectarul – s-a dat cu pesticide, aceasta inseamna ca mierea respectiva este naturala, dar nu si ecologica”, adauga Dumitru Argeseanu.
Prin urmare, acolo unde intervin substantele chimice si stimulentele de orice fel, produsele nu mai pot fi considerate ca facand parte din categoria bio.
„Este deci, o diferenta de la cer la pamant intre o gaina crescuta in sistem ecologic si una crescuta in sistem conventional”, conchide fermierul.
Pentru ca niciun consumator sa nu fie indus in eroare, Dumitru Argeseanu explica faptul ca ouale ecologice pot fi recunoscute foarte usor prin anumite marcaje. Pe fiecare cutie cu oua comercializata este trecut un cod de producator, iar in fata codului respectiv apare un numar – 0, 1, 2 sau 3.
Cifra o, marcajul pentru agricultura bio
Fiecare cifra in parte vorbeste despre sistemul in care oul respectiv a fost obtinut. Pe ambalajul oualor ecologice este trecuta cifra 0. Daca gainile sunt crescute in aer liber, dar nu li se administreaza furaje ecologice, atunci langa codul de producator apare cifra 1. Cresterea gainii la sol este marcata cu numarul 2, iar dezvoltarea gainilor ouatoare in baterii, cu cifra 3.
Ambalajele produselor ecologice contin in plus, obligatoriu, sigla Romaniei pentru agricultura ecologica emisa de Ministerul Agriculturii, precum si pe cea a organismului de inspectie si certificare, astfel incat consumatorii sa fie siguri ca nu sunt inselati.
