Cei aproape 10.000 de ieseni care aleg sa isi petreaca sfarsitul de saptamana in zonele de agrement din jurul orasului lasa in urma lor mormane de deseuri, iarba parjolita si copaci ciopartiti.
Radiografia sumbra a zonelor de agrement din Iasi dupa un weekend in care sunt „calcate" de mii de oraseni arata ca nu mai putin de 20 de tone de gunoaie reprezinta pretul platit de natura pentru distractia saptamanala a iesenilor.
Cu toate acestea, reprezentantii companiei de salubritate din oras spun ca s-au inregistrat anumite progrese in ultimii patru-cinci ani. Astfel, cantitatea de gunoaie lasata in urma de petrecareti este ceva mai mica fata de anii precedenti.
Totusi, sociologii nu cred ca romanii vor scapa prea curand de meteahna mizeriei facute in natura, cu radacini bine infipte in istorie.
Timpul liber petrecut in natura inseamna de multe ori un dezastru ecologic. Sociologii spun ca romanii nu-si vor cultiva prea curand respectul pentru mediu.
Zeci de tone de gunoaie, iarba parjolita, copaci ciopartiti, animale haituite de decibelii in exces ai casetofoanelor de masina. Aceasta este radiografia sumbra a zonelor de agrement din Iasi dupa un weekend in care sunt „calcate" de mii de oraseni.
Cu toate acestea, reprezentantii companiei de salubritate din oras spun ca s-au inregistrat anumite progrese in ultimii 4-5 ani. Astfel, cantitatea de gunoaie lasata in urma de petrecareti este ceva mai mica fata de anii precedenti.
Totusi, sociologii nu cred ca romanii vor scapa prea curand de meteahna mizeriei facute in natura, cu radacini bine infipte in istorie.
Unii cetateni nu lasa gunoaie
Escapadele la iarba verde ale iesenilor incep, daca vremea este buna, inca de vineri dupa-amiaza si continua cu o intensitate crescanda sambata si duminica.
Multi dintre cei care ies la un gratar si o bere nu uita totusi sa stranga gunoaiele la plecare. „Mi-am promis ca e ultima data cand mai vin aici. De acum ma duc in padure undeva, singur. Nu pot sa suport sa-i vad pe nesimtitii astia cum arunca ambalajul de la mici direct in lac. Ce poti sa le faci?
Ar trebui luati la bataie, dar oricum nu se rezolva mai nimic cu asta", spune Alexandru Mandes, un tanar care a iesit impreuna cu prietena duminica trecuta pe marginea lacului Ciric, principala zona de agrement a Iasiului, vizitata in fiecare zi de weekend de aproape 4.000 de ieseni.
Intre sase si opt tone de gunoaie zilnic
Sefii de la SC Salubris SA, societatea municipalitatii responsabila de curatenia in localitate, mobilizeaza zilnic doua autospeciale care strang resturi din sase zone „fierbinti" ale orasului.
In afara de Ciric, acestea mai actioneaza pe platoul Bucium, in padurea de la Manastirea Cetatuia, la iesirea din oras spre vama Sculeni, in padurea Breazu si in cea de la Galata.
„In general, in sezonul estival adunam cam 60-80 de metri cubi de gunoaie pe zi. In cele trei zile ale weekendului ajungem cam la 20 de tone. Se observa, totusi, o imbunatatire a situatiei fata de acum 4-5 ani.
Acum am pus si tomberoane in toate aceste zone, ca sa nu se mai planga nimeni ca nu are unde arunca", a declarat Ion Apostol, directorul Salubris. Acesta desfasoara in toate cartierele orasului o campanie cu pliante prin care iesenii sunt rugati sa pastreze curatenia. Rezultatele acesteia sunt, insa, putin vizibile.
Politistii, coplesiti de petrecareti
In fiecare zi de weekend, politistii comunitari aplica in medie 10 sanctiuni pentru nerespectarea curateniei in zonele de agrement. La un numar total estimat de 10.000 de ieseni iesiti la mici si bere, amenzile pot fi considerate nesemnificative.
„De obicei, aplicam sanctiuni de 200-300 de lei si le dam contravenientilor ocazia sa plateasca jumatate in 24 de ore. D uminica avem mobilizati cam 7-8 politisti la Ciric. La cati oameni ies la iarba verde acolo, e greu sa facem fata. Mai distribuim din cand in cand pliante prin care incercam sa le aducem aminte unora ca e nevoie sa se comporte civilizat", a spus Alexandru Hordila, seful Politiei Comunitare Iasi.
Sociologul Stelian Dumistracel spune ca, pana acum cativa ani, in Romania, cetatenii nu obisnuiau sa iasa in masa in natura.
Astazi, multi romani ies la iarba verde la sfarsitul saptamanii, dar mai ales de 1 Mai.
Atunci resturile ramase de la gratare, ambalajele si peturile invadeaza zonele verzi.
Organizatiile ecologiste intreprind cu aceasta ocazie diverse actiuni pentru a-i determina pe cei petrecareti sa-si adune gunoaiele dupa ce parasesc zona respectiva.
Multi dintre cei care ies la iarba verde si care isi arunca gunoaiele la voia intamplarii dau vina pe lipsa infrastructurii, spunand ca nu exista cosurile necesare pentru depozitarea deseurilor.
In multe zone insa, cum ar fi cele montane, amplasarea cosurilor pentru gunoaie este imposibila.
Satele rasfirate – motivul lipsei de civilizatie
Sociologul iesean Stelian Dumistracel, profesor cercetator al Institutului „Al. Philippide" din Iasi, gaseste cateva explicatii ale lipsei de respect fata de mediul inconjurator manifestata, in general, de toti romanii.
Acesta tine totusi sa mentioneze ca un astfel de comportament se intalneste uneori in forme identice si la natiuni considerate civilizate, din vestul Europei.
Nu avem cultura iesitului in natura
„Ni s-ar putea trage de la faptul ca noi, romanii, am trait foarte mult timp in natura si am neglijat aspectele salubritatii, esteticii si grijii fata de ceilalti. La noi, spre deosebire de satele nemtesti din Ardeal, satele au fost rasfirate si nu a existat „un comandament edilitar”. In continuare se observa o nesincronizare cu cerintele existentei urbane", este de parere profesorul Stelian Dumistracel.
In plus, sociologul spune ca in Romania nu a existat, pana acum cativa ani, obiceiul iesirii in masa in natura, acest fapt avand loc o singura data pe an, de 1 Mai. „Din acest motiv nu exista la noi o cultura a iesitului la iarba verde", conchide profesorul Dumistracel.
Un ambalaj de plastic, odata ajuns in pamant, se autodistruge in 50-60 de ani.
In acest interval, intrerupe ciclurile naturale normale ale organismelor care traiesc pe acea portiune.
„Pe langa aspectul estetic deranjant, ambalajele de plastic aruncate in apa formeaza o pelicula care intrerupe circulatia aerului si a luminii. Viata organismelor acvatice poate fi astfel grav perturbata", explica Galea Temneanu, specialist al Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi.
„Nu se recomanda nici focurile in natura pentru ca fiecare microorganism care contribuie la calitatea solului este distrus si dureaza destul de mult pana se poate reface", mai spune Temneanu.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
