Padurile din trei judete (Arges, Dolj si Galati) sunt decimate zilnic de furturi. In multe dintre cazuri, hotii sunt parteneri cu functionarii silvici, iar in unele zone, proprietarii de paduri au ajuns sa fuga din calea celor care vin cu carutele sau camioanele la incarcat de busteni.
Totul se petrece sub ochii nepasatori ai oamenilor legii si ai unei justitii care, de cele mai multe ori, prefera sa fie indulgenta, situandu-se, indirect, de partea infractorilor. In urma ferastraielor si a gramezilor de copaci taiati, vin inundatiile, alunecarile de teren si deserturile.
GALATI
Cu Dunare, dar fara padure
La Galati, suprafata impadurita aflata in momentul de fata in evidentele Directiei Silvice depaseste cu putin 37.000 de hectare, din care aproape 25.000 fac parte din fondul forestier de stat.
Aproape 13.000 ha de padure au fost defrisate in Galati in ultimii ani. Furturile sunt zilnice, dar in judet nu s-au incheiat contracte de paza decat pentru 44,3% din suprafetele retrocedate fostilor proprietari. In regiunea
Buciumeni, localitate inconjurata de comunitati cu populatie preponderent rroma, padurile au fost aproape distruse, in timp ce defrisarile de la Brahasesti si Rediu sunt obisnuite.
Recent, Primaria Galati a dat unda verde defrisarii padurii situate pe malul Siretului, prin acordarea unui certificat de urbanism pentru construirea unui centru comercial cu o suprafata de 19 ha. Agentia de Protectia Mediului Galati a incercat sa se opuna defrisarilor, iar Mihai Turcu, directorul APM Galati, s-a declarat "deosebit de surprins" referitor la atitudinea primariei in acest caz.
Batalie pe controlul taierilor
Taierea arborilor va fi reglementata pe viitor de Protectia Mediului
Aflat la Galati, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Marius Popa, a declarat ca "nu serviciul de Gospodarie comunala sau de Mediu din primarie ar trebui sa dea asemenea autorizatii de taiere. Ar trebui sa ramana apanajul Agentiei pentru Protectia Mediului. Cred ca aceste taieri de arbori ar trebui avizate numai de APM".
ARGES
Hotii nu mai au teama
In iunie a.c., in mai multe districte silvice din zona Rucar a izbucnit un incendiu care a mistuit hectare intregi de arbori. La cateva zile dupa stingerea incendiilor, Prefectura Arges a dispus efectuarea unui control care a fost efectuat impreuna cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare (ITRSV) Ploiesti.
Padurarii,complici cu mafia lemnului
In urma controlului efectuat, a fost intocmit un raport inaintat zilele acestea Parchetului Tribunalului Arges. Potrivit raportului ITRSV, padurarii cantoanelor Capitanu si Magura au fost concediati, iar seful cantonului Pecineagu a fost retrogradat la muncitor necalificat. Seful de district, care purta responsabilitatea asupra cantoanelor amintite, a fost la randul lui retrogardat la simplu muncitor, iar sefului pazei din districtul amintit i-au fost reduse drepturile salariale cu 30% pe urmatoarele trei luni.
Taierile ilegale mai ales din parcelele 11 si 14 apartinand Ocolului Silvic Rucar au fost facute si cu participarea unor agenti economici, care au fost sanctionati la randul lor cu opt amenzi totalizand 10.000 RON. Aceiasi inspectori ITRSV au confiscat si 2.500 mc de cherestea in valoare de 3,5 miliarde de lei. Materialul lemnos era taiat ilegal, fara acte si cu larga participare a padurarilor.
Coloanele groazei, sub nasul politiei
Un alt punct fierbinte pe harta taierilor ilegale de padure nesanctionate insa de nimeni, in ciuda proceselor castigate in diferite instante, este zona Topoloveni-Leordeni-Botesti.
Astfel, numai la Botesti au fost rase de pe fata pamantului peste 150 ha de padure apartinand mai ales localnicilor din Botesti. Cei care furau erau mai ales rromi din comuna damboviteana Valea Mare. Procedeul a fost extrem de eficace: plecau cate 30-40 de carute odata, incolonate in sir indian si fiecare insotite de cate doua-trei persoane.
"La nevoie, cei 60-70 de hoti, inarmati cu drujbe si topoare, se uneau si ne alergau, pe noi proprietarii padurilor, pana ne bagau in case", ne declara Adrian Popescu si preotul parohiei din Botesti, Gheorghe Marcusanu, doi dintre proprietarii de paduri.
DOLJ
Desertificarea a inceput sa afecteze si peisajul
Peste 100.000 de hectare din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrisarilor masive din ultimii ani. Padurile sunt taiate in continuare fara mila, mai ales cand se apropie iarna si lumea are nevoie de lemne pentru incalzire. Cele mai mari probleme au aparut in arealul cuprins intre localitatile Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dabuleni si fluviul Dunarea, o Sahara a Olteniei.
La Dolj, in ultimii 30 de ani, proportia suprafetelor impadurite s-a redus aproape la jumatate, iar 9.000 de hectare de padure au fost defrisate intre Sadova si Corabia pentru sistemele de irigatii. Jandarmii fac razii, dar nu potolesc setea de bani a hotilor, iar cazurile de taiere ilegala de arbori sunt aproape zilnice in localitati ca Apele Vii – Dolj, Cazanesti – Mehedinti, Iancu Jianu, Sisesti sau padurea Canton 7 de pe Olt.
La Filiasi, din noiembrie 2003 pana in primavara lui 2004, au fost taiati ilegal peste 1.000 de stejari si frasini, multi dintre ei seculari, din padurea ce camufla o unitate militara din Filiasi – Dolj. Ceea ce au descoperit organele de ancheta la cel mai bine pazit depozit de arme si munitii din sudul tarii poate fi considerat un adevarat "tun financiar", prin valoarea prejudiciului.
Dosarul, in care este implicat chiar comandantul UM 01414 Filiasi, colonelul E. Spranceana, inca se mai plimba pe traseul judecatoriilor Filiasi – Craiova- Timisoara. Acum, in 2007, procesul a ajuns din nou la Timisoara, spre disperarea procurorilor.
Topul judetelor defrisate abuziv
Oficial, in topul defrisarilor abuzive din regiunea Olteniei, potrivit Ministerului Agriculturii, cu cele mai mari suprafete despadurite abuziv din padurile predate la Legea 18/1991, se afla Doljul – 5.230 ha, Mehedinti – 1.638 ha si Olt – 303 ha. Suprafetele despadurite abuziv din padurile predate la Legea 1/2000 totalizeaza la Dolj un numar de 248 ha. 9.000 de hectare de padure au fost defrisate intre Sadova si Corabia.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
