A vorbi despre incalzirea globala a devenit un subiect la moda, mai ales acum, la „proaspata" iesire din vara cea mai calduroasa a ultimelor decenii.
Diverse teorii care confirma cresterea temperaturii cauzata de poluare se rotesc in jurul unor slabe certitudini, cateva aproximari si o multime de fabulatii venite in serviciul unei singure ideologii: ecologia care salveaza planeta.
Specialistii francezi Claude Allègre, Christian Gerondeau, Marcel Leroux si Jean de Kervasdoue, reuniti in sprijinul aceleiasi teorii si hotarati sa demonteze ceea ce ei numesc „vanatoarea nemiloasa a gazelor cu efect de sera", spun ca singura certitudine pe care se sprijina „subreda teorie" a incalzirii globale e faptul ca temperatura medie a planetei a crescut pe parcursul unui secol cu 0,7 grade Celsius.
Aproximarile si manipularile provin din estimarile pentru secolul urmator, spun membrii grupului de contestatari. Conform unor formule matematice, despre care nimeni nu poate spune sigur daca vor fi respectate sau nu, urmatoarele decenii vor inregistra o crestere a temperaturii cuprinsa intre doua si sase grade. Asadar, nimic exact, doar estimativ.
Fabula ecologista si taxele „eco"
Exagerarile sunt, in schimb, numeroase. De pilda, faptul ca Terra se afla in pericol de moarte din cauza incalzirii care va genera disparitia a numeroase specii, desertificarea, topirea ghetarilor si cresterea nivelului marilor si oceanelor.
Emisiile masive de CO2 sunt considerate a fi principalele cauze ale amplificarii efectului de sera. Dar omul produce CO2 incontinuu, inclusiv cand expira. Si nu doar el. Ca sa poti trage concluzia ca omul este vinovat de incalzirea planetei, trebuie aduse mai multe argumente, nu doar simpla idee ca Pamantul ar fi fost mult mai curat daca oamenii nu l-ar fi „colonizat".
Un argument impotriva acestei vinovatii ar fi chiar planeta Venus, pe care se inregistreaza, fara contributia omului, cel mai teribil efect de sera din Sistemul Solar!
Morala acestei „fabule ecologiste", afirma ironic atacatorii teoriei incalzirii globale, este ca omul trebuie sa-si schimbe modul de viata pentru a combate moartea programata a planetei sale. Este o datorie morala fata de generatiile viitoare, care, altfel, ar fi condamnate sa traiasca intr-un infern.
Poate. Dar a produce mai putin CO2 ar fi sinonim, in acest caz, cu a consuma mai putina energie, adica a schimba confortul oferit de autoturismul personal cu disconfortul provocat de transportul in comun, a te dispensa de aerul conditionat, a reduce viteza pe autostrazi si a plati, pe langa toate, taxe „ecologice" pentru alimentele obisnuite.
Ce inseamna temperatura optima?
„Oare sintagma de temperatura medie globala are vreo semnificatie?", se intreaba cei patru oameni de stiinta. Focusarea pe incalzirea Terrei si pe consecintele sale nefaste puncteaza un alt aspect: se tinde spre o temperatura normala sau optima, dar care e aceasta si ce reprezinta ea? Se raporteaza cumva la aceea de acum 10.000 de ani, care era cu sapte grade mai mica decat cea de astazi, ori la aceea a climei temperate, de la venirea lui Iisus Hristos?
Sau, mai degraba, la aceea aproape glaciala din Evul Mediu? Si cine e abilitat sa decida valoarea sintagmei de „temperatura optima"? Fluctuatiile temperaturii atmosferice sunt date de numerosi parametri a caror cunoastere exhaustiva nu se sustine prin nimic. Sa ne amintim ca, acum vreo 40 de ani, prin 1968, climatologii vorbeau de o racire generala a climei. Care dintre previziuni este cea reala? Sau poate niciuna?
Nu doar CO2-ul conteaza
Dioxidul de carbon, CO2, este unul dintre gazele raspunzatoare de efectul de sera. Dar nu este cel mai important. Vaporii de apa (H2O) si metanul (CH4), iesit din fermentarea materiilor organice, contribuie chiar mai mult la retinerea radiatiilor infrarosii. Si unul, si celalalt nu sunt in cantitati semnificative afectate de activitatea umana, cel putin la oamenii civilizati.
CH4 este eliberat de micile miscari tectonice ale oceanelor si, din punctul de vedere al omului, doar de fermentatia naturala din mijlocul materiilor organice (ferme, animale ierbivore domesticite si crescute de om etc.), in timp ce CO2 apare doar din combustia materiilor fosile (carbon, petrol). Studiile climatologice au pus in evidenta corelatia dintre temperatura si densitatea CO2.
Ei spun ca relatia e inversa: intai creste temperatura si abia apoi se mareste procentajul de CO2. Ecologistii prefera insa sa nu vorbeasca despre asta.
Nu exista asadar certitudini asupra incalzirii. Nu exista niciun consens cu privire la temperatura optima a globului. In schimb, s-a creat o adevarata ideologie care, cred teoreticienii, se rezuma la o idee prost rastalmacita din Evanghelie: omul este responsabil pentru tot, fiind deci vinovat inclusiv pentru dereglarea climatica.
In consecinta, trebuie sa plateasca. In realitate, teoria incalzirii globale se intemeiaza pe o singura certitudine ivita din mijlocul unui ocean de speculatii: cresterea moderata, de 0,7 grade, intr-un secol, a temperaturii medii anuale.
Efectul de sera, redefinit
E un fapt cunoscut ca ridicarea temperaturii, urmata de cresterea procentajului de CO2, are un efect multiplicator asupra dezvoltarii vegetatiei si, deci, a absorbtiei CO2. Urmeaza apoi expansiunea speciilor animale ierbivore a caror hrana e mai abundenta. La sfarsitul lantului trofic apar pradatorii, care si ei se inmultesc daca au ce manca.
Iar daca exista mai putini pui de foca, dar mai multi caimani, inseamna ca exista si o lege care traseaza evolutia biodiversitatii de mai bine de patru miliarde de ani. Speciile au aparut si au disparut dintotdeauna, cu mult inainte de existenta omului. Este un proces dinamic natural, care asigura mai degraba evolutia vietii pe Pamant, intrucat genereaza aparitia unor specii superioare si disparitia celor incapabile sa se adapteze.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
