Guvernatorul Deltei, Grigore Baboianu, spune ca Rezervatia poate fi salvata prin aprobarea unui proiect de lege care impune noi instrumente de control si conditii riguroase de construire. In ultimii cinci ani au fost prevazute fonduri de 140 de milioane de lei pentru problemele de infrastructura si de turism. Nimic nu s-a schimbat, iar apele sunt tot mai poluate.
Elaborat in 2004, „Master Planul – suport de dezvoltare durabila in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii“ prevedea investitii de 140 de milioane de euro in special pentru imbunatatirea retelei de alimentare cu apa potabila si canalizare, pentru refacerea drumurilor si pentru reconstructia ecologica a Deltei, urmand ca odata cu interzicerea pescuitului industrial localnicii sa aleaga turismul drept alternativa pentru subzistenta. In cinci ani de zile nu s-a rezolvat niciuna dintre aceste probleme, nici macar partial, insa turismul este exploatat la maximum de satenii din mijlocul apelor.
Studii care sa arate cate nave si cati turisti poate suporta Delta nu exista. Institutiile care ar trebui sa amendeze pensiunile si casele de vacanta pentru evaziune fiscala si pentru incalcarea normelor de protectia mediului nu au suficienti oameni care sa faca controale si nu detin sisteme integrate de monitorizare. In aceste conditii, impactul asupra mediului devine coplesitor, iar nevoia implementarii unor masuri concrete de salvare a Deltei este vitala.
GPS-uri pe toate navele care intra in Delta
Purtator de cuvant in Consiliul Judetean Tulcea, Paula Giurea ne-a spus ca infrastructura este o prioritate anul acesta, cand vor fi investiti in infrastructura peste 20 de milioane de euro proveniti din bugetul propriu si din fonduri de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, de la Ministerul Administratiei si Internelor si de la Ministerul Turismului. Numai la sfarsitul anului vom putea verifica daca banii au fost sau nu investiti in masuri concrete.
Guvernatorul Deltei, Grigore Baboianu, spune ca proiectul pentru noua lege a Rezervatiei a fost finalizat si ca urmeaza sa fie pus pe masa dezbaterilor din Parlamentul Romaniei. Una dintre masurile propuse de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) pentru a diminua cantitatea de noxe poluante emise de nave si pentru a evita circulatia ilegala a vaselor cu gabarit si consum mari pe unele canale ale Dunarii consta in achizitionarea de sisteme GPS.
Acestea vor fi atasate tuturor navelor intrate pe teritoriul Deltei. „Le vom monitoriza prin intermediul unui satelit. In acest fel vom putea controla mai bine si fluxul de turisti care viziteaza Delta“, a declarat Baboianu.
Numarul salupelor creste de la an la an
Potrivit datelor Institutului National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii“, se estimeaza ca pe teritoriul Deltei ar circula circa 3.000 de salupe, cu sau fara autorizatie primita de la ARBDD. Evidentele Capitaniei Zonale Tulcea arata ca in ultimii cinci ani numarul navelor de agrement inmatriculate a crescut de la 2.290 la 4.752.
Petre Balan, un localnic care lucreaza la uzina de apa din Sulina, a observat ca de multe ori navigatorii circula fara nicio grija cu viteza ilegala, pe canalele din Dunare care mustesc de vegetatie si fauna protejate prin lege. „Cand mai merg cu salupa mea, ma depasesc cateodata nave conduse de nesimtiti care rad toti nuferii in urma lor“, ne-a spus Petre.
Constructii fara aviz de mediu
Guvernatorul a mai spus ca pe baza prevederilor din noua lege a Rezervatiei va putea fi combatuta si evaziunea fiscala in Delta, prin care administratorii pensiunilor urmaresc cresterea numarului de clienti, fara a se gandi la impactul pe care acestia il au asupra mediului.
Legea in vigoare cu privire la administrarea Deltei nu obliga administratorii noilor constructii sa realizeze un studiu de impact asupra mediului. „Respectarea termenelor de conformare la normele de mediu este foarte slab controlata in lipsa unor intrumente eficiente de supraveghere si din cauza numarului mic de angajati“, a spus Baboianu.
Prioritatile Master Planului
Obiectivele principale care ar trebui indeplinite in Delta sunt: imbunatatirea infrastructurii utilitatilor publice, a transportului si a comunicatiilor, dezvoltarea activitatilor economice traditionale alternative in vederea reducerii presiunii asupra resursei piscicole, sprijinirea conservarii traditiilor locale, imbunatatirea monitoringului pentru ecosistemele Deltei Dunarii si reconstructia ecologica a anumitor zone din Rezervatia Biosferei.
Pe scurt, toate localitatile din Delta ar fi trebuit sa fie racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, populatia locala ar avea ca principala ocupatie turismul ecologic, si nu pescuitul industrial, iar Delta Dunarii ar fi refacuta din punct de vedere natural prin inundarea zonelor agricole neprofitabile.
Nu stim la cati vizitatori si la cate nave face fata Delta Dunarii
Nimeni nu detine date cu privire la capacitatea de suport turistic a Deltei. Cercetatorii de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii“ (INDD) au inceput acum doi ani sa faca un studiu in acest sens folosind formule care pot calcula capacitatea de suport a unui complex turistic si avand la baza date precum suprafata resursei turistice, norma de spatiu pentru un turist, gradul de atractivitate sau indicele de utilizare a resursei turistice.
Ecosistemele ar putea fi afectate din cauza surplusului de turisti
„Aceste formule sunt greu de aplicat in Delta, avand in vedere faptul ca turistii sunt cazati intr-o anumita zona, dar efectueaza deplasari care pot acoperi o suprafata mult mai larga“, spune cercetatorul Diana Bota. Aceasta precizeaza ca in evaluarea capacitatii de suport in Delta mai trebuie luat in considerare si numarul de salupe si tipul acestora.
“Delta ar putea suporta, de exemplu, 500.000 de turisti in salupe putin poluante care efectueaza excursii doar pe traseele stabilite si la viteza legala impusa, dar nu poate suporta, din punct de vedere al impactului asupra mediului, acelasi numar de turisti in salupe rapide, poluante si care nu respecta reglementarile ARBDD“, a mai spus Bota.
„Noi suntem vinovati“
Cercetatorul sustine ca INDD este principalul colaborator stiintific al Administratiei Rezervatiei, motiv pentru care reprezentantii acestuia pot fi considerati principalii vinovati pentru lipsa studiilor atat de necesare.
„Poate in viitorul apropiat, cu ajutorul consultantilor straini si a proiectelor stiintifice care incep sa se deruleze, vom putea aprecia pana la ce punct se poate dezvolta turismul in Delta fara sa afecteze mediul deltaic si localnicii in mod ireversibil.
3.000 de salupe circula cu sau fara autorizare pe teritoriul Rezervatiei Biosferei.