Constructiile din lemn, privite pana nu demult cu scepticism, au inceput sa prinda si la noi tot mai mult teren. Casele facute din busteni sunt prietenoase cu mediul si prezinta o serie de beneficii pentru sanatatea celor care le locuiesc.
Pe langa busteni, o astfel de locuinta impune si folosirea altor materiale naturale, pentru a nu diminua calitatile lemnului.
Structura de rezistenta, structura peretilor, finisajele interioare, cat si cele exterioare, toate trebuie sa fie realizate din materiale naturale. Singura problema este ca pentru materialul lemnos se taie copacii.
De aceea, pentru a reduce pagubele aduse padurii, unii constructori combina lemnul cu alt material natural, piatra.
Lemnul, material recunoscut pentru calitatea de bun izolator, face dintr-o astfel de locuinta un spatiu care foloseste mult mai putin aparatele de climatizare. De asemenea, lemnul are puterea de a absorbi undele seismice.
Casele din busteni sunt in armonie cu natura. Senzatia de confort si parfumul lemnului sunt o binecuvantare pentru sanatatea omului.
Pe langa busteni, o astfel de locuinta impune si folosirea altor materiale naturale, pentru a nu diminua calitatile lemnului. Structura de rezistenta si a peretilor, finisajele interioare, cat si cele exterioare, toate trebuie sa fie realizate din materiale naturale.
Singura problema este ca pentru materialul lemnos se taie copacii. De aceea, pentru a reduce pagubele aduse padurii, unii constructori combina lemnul cu alt material natural, piatra. Aceasta insa este mai greu de transportat la distante mari si implica un consum sporit de carburant.
Consum redus de energie
Locuintele din busteni sunt din ce in ce mai cautate. Pana nu demult, la noi astfel de constructii erau privite cu scepticism, desi bisericile din lemn ridicate de sute de ani sunt dovada trainiciei lemnului.
Casele din lemn, spun specialistii, sunt benefice pentru sanatatea omului si sunt prietenoase cu mediul ambiant. Mai mult, intr-o casa din lemn iarna este cald, iar vara este racoare, lemnul fiind un material natural bun izolator termic.
In timpul caniculei, folosirea aerului conditionat nu mai este strict necesara ca in cazul unei case din beton, consumul de energie electrica fiind astfel mult redus. Un perete exterior din lemn, cu o grosime de aproximativ zece centimetri, asigura un coeficient de izolare egal cu cel al unui zid de beton gros de 160 de centimetri.
Presupunand aceeasi eficacitate, rezulta ca lemnul este si mai ieftin, si mai eficient decat caramida sau betonul. Si, cum de regula copacii se taie intr-o zona apropiata locului de constructie, transportul acestui tip de material implica si un consum mai mic de carburant.
Vara racoare, iarna cald
Chiar si casele din cherestea prelucrata, asa cum se construieste modern, sunt mult mai eficiente energetic decat cele de beton. Acestea necesita o cantitate mai mica de energie pentru incalzire in timpul iernii sau pentru racirea din timpul verii.
In comparatie cu structurile clasice, calculate la acelasi grad de izolare, casele din lemn pot fi cu pana la 15% mai eficiente energetic decat casele din panouri de tip sandvici. „Lemnul este izolant. Avand o structura naturala alveolara, se reduce mult transferul de energie, eliminandu-se toate problemele termice.
Lemnul are rata de conductibilitate termica cea mai scazuta, de zece ori mai mica decat betonul, de pilda. In raport cu o constructie traditionala, o casa din lemn face economie de energie de 30% ", explica directorul comercial „TVconstruct", Andrei Sarmasanu.
O astfel de casa implica un consum mai mic de materiale de constructii. Diferenta intre cantitatea de materiale de constructie folosite in structurile clasice si cele din lemn nu poate fi masurata exact, din cauza variatelor sisteme de constructie pentru casele clasice, dar si pentru cele din lemn. Dar, in cazul caselor din busteni, peretii interiori si exteriori nu mai necesita alte izolatii sau straturi aditionale de material.
Bustenii, o varianta „beton"
Materialul lemnos destinat constructiilor trebuie tratat. Nici bustenii si nici grinzile de acoperis nu pot fi lasate netratate, pentru ca vor fi atacate de ploi si de insecte daunatoare. "Solutiile folosite sunt produse „eco” certificate in Uniunea Europeana.
Exista diverse grade de calitate ale acestor produse, dar pentru oricare dintre ele nu exista niciun risc pentru om", mai spune Sarmasanu. Ca atare, inainte de montare, lemnul se trateaza impotriva insectelor, a ciupercilor si a putregaiurilor, fiind impregnat cu substante speciale pe baza de apa, ce pastreaza culoarea naturala a materialului sau, la cererea clientului, cu solutie colorata.
Firmele fac si ignifugare cu solutii ce intarzie aprinderea lemnului. Unul dintre marile avantaje ale construirii unei cladiri din busteni este si acela ca deseurile care rezulta in urma prelucarii lemnului sunt biodegradabile si raman la punctul de lucru al firmei, terenul pastrandu-se curat dupa montajul pe amplasamentul final.
Locuintele din busteni nu necesita izolatii la interior si nici la exterior. „Numai intre busteni ce se face izolatie cu vata minerala, un material foarte rezistent la foc", precizeaza Sarmasanu.
Se intampla ca bustenii sa mai crape. „Sunt inevitabile crapaturile. Dar uscandu-se natural si fiind tratati, bustenii nu crapa excesiv, rezistenta si izolatia constructiei nefiind afectate", sustine Andrei Sarmasanu.
Rezistenta mai mare la cutremure
Lemnul intruneste calitati esentiale necesare unui material de constructii ideal: este rezistent si elastic. „Elasticitatea ii permite lemnului sa suporte sarcini suplimentare fara a atinge punctul de rupere.
De aceea, in regiunile cu inalt risc de seism, din Japonia sau California, casele se fac numai din lemn", ne-a explicat Andrei Sarmasanu. Tot datorita elasticitatii lemnului nu apar fisuri in peretii construiti din acest material natural, iar vibratiile sunt amortizate.
Totodata, lemnul are puterea de a absorbi undele seismice. Dar uneori sunt necesare imbunatatiri. „Atunci cand zona de amplasare a casei este puternic poluata fonic, se pot adauga intre pereti materiale suplimentare, cu rol fonoizolant. Pentru casa din busteni, izolarea fonica este data de grosimea peretelui, adica de grosimea bustenilor folositi", a mai spus directorul comercial al ”TV construct".
Avantaje
Prelucrarea lemnului este un proces putin poluant.
Deseurile care rezulta in urma prelucarii lemnului raman in punctul de lucru si astfel terenul se mentine curat dupa montajul pe amplasamentul final.
Este cel mai bun material izolant natural termic si fonic.
Lemnul este viu, respira, realizeaza schimbul de aer in mod natural, nu exista senzatia de sufocare, dar nu poate fi reutilizat sau reciclat.
Casele din lemn se comporta bine la seisme, datorita elasticitatii.
Nu necesita fundatii speciale cu armaturi excesive, precum casele cu pereti din beton sau caramida.
Montajul se face indiferent de anotimp, in termen mai scurt si la un pret mai mic decat al unei locuinte obisnuite.
Dezavantaje
Materialul lemnos se obtine prin taierea copacilor.
Casele din lemn necesita protejare periodica impotriva apei si a cariilor.
Sunt necesare costuri suplimentare de tratare a materialului lemnos cu substante neinflamabile, altfel existand riscul distrugerii totale in caz de incendiu.
Revinderea unei astfel de case este mai greu de realizat decat in cazul uneia obisnuite.
Casa din lemn veche de 800 de ani
„Cea mai veche locuinta din lemn din Europa Centrala, Casa Niderost, a fost construita in anul 1176 in Schwyz, Elvetia. Ea a dainuit pana in anul 2002, cand proprietarul a anuntat ca va demola casa veche de peste 800 de ani, aproape distrusa de trecerea vremii.
Autoritatile nu au permis insa distrugerea monumentului si, dupa indelungi negocieri, solutia de compromis a fost mutarea casei, urmata de o restaurare minutioasa.
Casele de lemn din Boston, ridicate in anul 1800, sunt locuibile si acum. „Sunt constructii vechi din lemn, inclusiv in Romania.
De pilda, bisericile din lemn din Maramures, care rezista de sute de ani, in pofida metodelor rudimentare folosite pentru tratarea lemnului", a mai spus Sarmasanu.
Astazi, o casa din busteni, „tip de locuit", de 118 metri patrati, cu patru camere si dependinte, costa aproximativ 39.000 de euro, iar o casa de vacanta, de 65 metri patrati, ajunge si la 24.000 de euro, „la rosu".
