Specialisti din 191 de tari s-au reunit la Bonn pentru a planifica o revolutie ecologica. Noile afaceri profitabile vor fi cele care vor opri distrugerea Terrei.
Peste 6.000 de cercetatori discuta in aceste zile, in cadrul unor intalniri organizate sub egida ONU, despre modalitatile prin care s-ar putea obtine cele aproape 400 miliarde de euro necesare pentru a salva Pamantul. Problema nu e deloc minora intrucat, conform ultimelor estimari, daca nu asiguram sanatatea naturii, oamenii vor disparea impreuna cu ea.
Lacomia omului, a sasea catastrofa
Programul Natiunilor Unite pentru mediu (UNEP) va anunta miercuri, in prima zi a Conferintei Biodiversitatii de la Bonn, ca a sasea mare distrugere a naturii a inceput deja. Discursul directorului executiv al UNEP, Achim Steiner, a fost dezvaluit in avans de cotidianul german „Der Spiegel".
Rapoartele intocmite de oameni de stiinta din 24 de tari arata ca, pana acum, biodiversitatea planetei a fost grav avariata de cinci catastrofe majore: o ciocnire cu un meteorit, doua eruptii vulcanice si doua epoci glaciare. Acum, motivul disparitiei speciilor este lacomia omului. Cei 6,6 miliarde de pamanteni devoreaza natura intr-un ritm fara precedent.
Cel putin patru milioane de vase pentru pescuit ies, zi de zi, in larg si prind tot ce misca. Oceanele au devenit niste veritabile deserturi acoperite de ape. Padurile tropicale sunt defrisate si in locul lor sunt plantate cereale pentru a umple frigiderele cu mancare sau rezervoarele masinilor cu biocombustibili.
Oamenii polueaza apele, solul si aerul cu substante toxice. In plus, ei muta speciile dintr-o zona in alta, provocand veritabile catastrofe in cadrul ecosistemelor naturale.
Subventiile ar putea fi o solutie
Pentru a opri dezastrele provocate de oameni trebuie sa fie create alternative. De pilda, solutia gasita pentru padurea tropicala din Guyana poate fi o varianta. Un consortiu finaciar londonez s-a oferit sa plateasca localnicilor o suma anuala fixa pentru asa-numitele „servicii ecologice". Indigenii au datoria sa nu mai taie niciun copac si, in plus, sa apere padurea de asaltul investitorilor. Banii primiti din Marea Britanie vor fi un fel de salariu pentru protejarea naturii.
O alta metoda a fost cea propusa Braziliei de cancelarul Germaniei. Angela Merkel a semnat recent un contract cu guvernul brazilian prin care Germania s-a anagajat sa cumpere etanolul produs din trestia de zahar braziliana, numai daca padurea tropicala nu va mai fi defrisata si se respecta o serie de alte masuri pentru protejarea mediului.
Credite verzi pentru rezervatii
O alta metoda de a atrage bani pentru protejarea si extinderea zonelor naturale ar fi obligarea celor care polueaza sa plateasca un soi de taxa.
Acest proiect presupune ca fiecare hectar de padure sa primeasca, an de an, un numar de certificate „verzi", zonele desemnate pentru impadurire, de asemenea, iar marii poluatori sa fie obligati prin lege sa le cumpere.
Cine profita, intretine
Companiile care vand extracte de plante pe post de medicamente sau suplimente alimentare sunt vizate direct de programul preconizat de ONU.
Acestea trebuie sa ofere o parte din banii castigati drept ajutor pentru intretinerea mediului in zonele unde plantele respective cresc.
Conform estimarilor, profituri de cel putin 43 miliarde de euro se obtin numai in Uniunea Europeana din vanzarea unor plante uscate si maruntite, ambalate in capsule. „Cel putin 5% din aceste sume trebuie sa fie date celor care aduna ierburile din junglele Africii, Asiei sau Americii de Sud. In acest fel, indigenii le vor cunoaste adevarata valoare si le vor pretui, ajutandu-le sa se inmulteasca", spune Achim Steiner in raportul sau.
Cine cumpara si protejeaza
Situatia din Patagonia este deja binecunoscuta. Aici, zone intinse au intrat in proprietatea unor miliardari precum Douglas si Kris Tompkins, George Soros, Luciano si Carlo Benetton sau Ted Turner. Chiar si actori celebri, precum Sharon Stone sau Christopher Lambert si-au investit banii cumparand sute de hectare de teren in sudul Americii de Sud. Toti acestia au pus bariere la intrarea pe terenurile lor si nicio activitate industriala nu este permisa pe distante de sute de kilometri.
Dar, pentru ca nu toti pamantenii sunt miliardari, o alta metoda de a participa la cheta pentru salvarea planetei ar fi impunerea unei taxe „pe frumusetea mediului natural" in toate statiunile turistice (ceva gen taxa de statiune de la noi), care ar ajuta la alcatuirea fondului necesar.
391 miliarde de euro
Natiunile Unite estimeaza ca ar fi nevoie de 33 miliarde de euro pe an, timp de sapte ani consecutiv, pentru protejarea rezervatiilor existente pe uscat
Oceanografii spun ca 20 miliarde de euro pe an, timp de trei ani, ar fi suficiente pentru salvarea speciilor marine
Pentru replantarea padurilor defrisate ne-ar fi necesare inca zece miliarde de euro anual, timp de cel putin 10 de ani
Certificatele de carbon valoreaza doar 25 miliarde de euro pe an, ceea ce inseamna ca lipsesc 38 miliarde de euro pe an.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
