Locuitorii din Targu Jiu pot vedea calitatea aerului pe care il respira, pentru ca in centrul municipiului a fost montat un panou de informare. Datele pe care le transmite acesta provin de la statia de monitorizare a calitatii aerului, dar sunt de neinteles pentru nespecialisti.
In cadrul programului de "Prevenire a catastrofelor naturale generate de inundatii si poluarea aerului", Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Gorj a primit doua statii de monitorizare a calitatii aerului. Una a fost montata la Targu Jiu, iar cealalta in orasul Rovinari, locul unde se afla unul dintre cele doua complexuri energetice din judet. Potrivit purtatoarei de cuvant a APM Gorj, Cristina Merfu, institutia a mai primit de la minister si aparatura de laborator necesara dotarii laboratorului de aer si a camerei de balante ce deserveste statiile.
La nivel national functioneaza 117 astfel de statii dotate cu echipamente automate pentru masurarea concentratiilor principalilor poluanti atmosferici. Poluantii masurati de cele doua statii din Gorj sunt: poluantii gazosi (NO, NO2, NOx, SO2, O3, CO) si pulberi in suspensie fractiunea PM10 si PM2,5. Parametrii meteorologici masurati sunt viteza vantului, directia vantului, temperatura, radiatia solara, precipitatiile, umiditatea relativa, presiunea atmosferica", a afirmat Cristina Merfu.
Panoul neinteles
In Targu Jiu, panoul se afla montat pe peretele de vest al cladirii SNLO din Piata Prefecturii si afiseaza datele privind calitatea aerului preluate de la cele doua statii automate din judet. Monitorizarea calitatii aerului va asigura o mai buna cunoastere de catre populatie a mediului in care traieste, cat si o supraveghere continua, corecta si impartiala a tuturor surselor de poluare din raza de influenta a statiilor. Cu toate acestea, locuitorii din Targu Jiu nu inteleg datele de pe panoul informativ. Pe multi nu ii intereseaza, iar cei care ridica privirea spre panou nu pricep nimic: „M-am uitat la el, dar nu inteleg ce este cu datele alea. Probabil doar specialistii de la mediu le inteleg", a spus Oana Popescu, din Targu Jiu.
Andrei Ionescu a observat panoul de informare inca de cand l-au instalat, insa, ca si alti cetateni, nu pricepe mai nimic: "Am citit pe el doar Rovinari si Targu Jiu, ne mai arata in ce zi suntem si anul si apoi niste cifre si litere de neinteles. Poate ala o fi aerul poluat. Poluare avem si noi, mai ales ca este complexul la Rovinari", a spus tanarul de 23 de ani din Targu Jiu. "Panoul care este asezat pe peretele SNLO, in centrul municipiului Targu Jiu, functioneaza. El afiseaza datele primate de la cele doua statii din Gorj. Avem niste servere supravegheate de consilierii nostri, iar statiile sunt automate", a afirmat Cristina Merfu.
Poluarea aerului in Gorj
Principalul poluant pentru care depasirile valorii-limita sunt semnificative pentru judetul Gorj il reprezinta pulberile. Pulberile care polueaza atmosfera in judetul Gorj au o natura diversa in functie de sursele ce le genereaza, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatari de cariere, depozite de zgura si cenusa, halde de steril, trafic rutier, producatori de materiale de constructii.
„In anul 2006, APM Gorj a efectuat determinari de pulberi in suspensie fractiunea PM 10 pe perioada de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, in zonele: Targu Jiu, Jilt, Barsesti, Rovinari, Farcasesti, Motru si Plesa. In acele zone sunt cariere miniere, complexul energetic, fabrica de ciment. S-a constatat ca 77,4% din concentratiile medii zilnice inregistrate depasesc valoarea limita (50 µg/mc), iar 69% depasesc valoarea limita + marja de toleranta (58,33 µg/mc).
Valoarea maxima inregistrata este 714,30 µg/mc in zona Rovinari (primarie), urmare a unui episod de poluare cu cenusa spulberata de vantul puternic de pe depozitul de zgura si cenusa apartinand Complexului Energetic Rovinari", a precizat Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj.
Emisiile de dioxid de sulf au crescut in anul 2006 comparativ cu 2005, din cauza faptului ca termocentralele au sporit consumul de combustibili fosili. Cea mai mare parte a emisiilor de oxizi de azot rezulta din arderi in industria energetica si industrii de transformare (cca 93%), transport rutier (4%). S-a inregistrat o crestere foarte mare, mai ales ca s-au inmultit si automobilele.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
