Daca detii pamant disponibil pentru impadurire, trebuie sa te descurci pe cont propriu, pentru ca statul nu-ti ofera niciun fel de sprijin . Chiar daca legea prevede ca poti planta arbori pe un teren neproductiv, cu banii statului, reprezentantii Ministerului Agriculturii nu pun in discutie acest aspect.
In urma cu cativa ani, Simona Cretu din Bucuresti a vrut sa impadureasca 3,5 hectare de pamant ramas mostenire de la mama sa. „Am vorbit mai intai cu primarul satului Tichilesti, judetul Braila, care impreuna cu padurarul si reprezentanti ai Directiei Silvice locale au venit sa vada terenul”, spune Simona.
Initial, acestia i-au spus ca nu are voie sa impadureasca un teren care poate fi exploatat agricol. „Sunt constienta ca statul ar trebui sa incurajeze productia agricola, dar nu sunt de acord cu masurile stabilite de ei. Am calatorit prin multe tari civilizate, unde nu vezi campuri fara palcuri de copaci”, a mai spus ea.
Datele problemei s-au modificat ulterior, dupa ce autoritatile locale s-au gandit sa consulte si harta teritoriului respectiv: terenul Simonei facea parte, de fapt, dintr-o zona declarata neproductiva, motiv pentru care actiunea de impadurire putea continua.
Puietii, primiti de la Romsilva
Ca sa faca rost de puietii necesari plantarii, Simona a facut o solicitare la Regia Nationala a Padurilor (RNP) – Romsilva. Pentru ca terenul facea parte din Insula Mica a Brailei, unde RNP desfasura un program de impaduriri, reprezentantii institutiei i-au dat puietii gratuit.
Ceea ce nu stia Simona, insa, era ca Romsilva nu i-a facut, de fapt, niciun favor. Potrivit legii fondului funciar, pentru proprietarii unui teren degradat pe care acestia vor sa faca, din proprie initiativa, o impadurire, „statul va pune la dispozitie gratuit materialul necesar – samanta de ierburi, puieti, amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor” (legea 18/1991).
Chiar daca Simona nu cunostea la acea data legislatia, favorabila detinatorilor de terenuri degradate, tot a facut solicitari in nenumarate randuri la Ministerul Agriculturii, in speranta ca va obtine un sprijin cat de mic pentru executarea lucrarilor de impadurire.
„Vecinii n-au vrut sa-mi imprumute tractorul, iar sa angajez un om care sa conduca un tractor inchiriat, nu-mi permiteam…”, spune cu regret Simona. De la minister n-a primit niciun raspuns, asa ca de-atunci s-a hotarat sa se descurce pe cont propriu.
Si-a infiintat organizatia neguvernamentala “Terra Ecologica”, iar in doi ani de zile a reusit, alaturi de prieteni voluntari, sa planteze peste 50.000 de puieti pe terenuri degradate din comuna Ciorogarla – judetul Ilfov, Pitesti si Bucuresti. Fara niciun ban de la stat, doar cu fonduri obtinute prin diverse sponsorizari.
De terenul sau din Braila nu s-a mai ocupat. In prezent acesta este dat in arenda, dar contractul va expira anul viitor. “In 2010 voi avea grija sa beneficiez de toate drepturile pe care statul ar trebui sa mi le asigure atunci cand vine vorba de impadurirea propriului meu teren”, spune cu hotarare Simona.
Obtiuni pentru impadurire
Pentru a afla cum poate ajuta statul detinatorii de terenuri pe care vor sa le impadureasca, am cerut lamuriri autoritatilor direct responsabile de acest lucru. Directorul Departamentului de Administrare a Padurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvolarii Rurale (MAPDR), Dan Achim, ne-a spus ca, teoretic, exista doua variante pentru proprietarul respectiv, in functie de tipul pamantului pe care il are in posesie.
Daca este vorba de plantarea arborilor pe un teren agricol, statul nu finanteaza deocamdata nimic, insa detinatorul ar putea beneficia de fonduri europene, prin intermediul Planului National de Dezvoltare Rurala.
Partea trista este ca, dupa aproape trei ani de la publicarea Planului, ghidul de finantare pentru masura privind prima impadurire a terenurilor agricole nu a fost nici pana astazi realizat. Cu alte cuvinte, proprietarii nu au cum sa aplice nici pentru obtinerea de fonduri nerambursabile in acest sens.
„Problema este ca toata procedura se deruleaza prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura. Ei scriu ghidul, noi suntem doar consultanti. Ar trebui sa fie gata pana la jumatatea acestui an”, ne-a spus directorul din cadrul MAPDR.
In cazul in care proprietarul detine un teren degradat, potrivit lui Achim, acesta ar putea fi ajutat cu bani din Fondul de Ameliorare, prevazut de legea fondului funciar, care cuprinde banii din taxele pentru scoaterea din fondul forestier al statului, atunci cand se taie o parte din padure pentru lucrarile de interes public (cu scopul de a schimba destinatia acelui teren forestier).
„Fondul este foarte dinamic. Astazi poate fi 2 milioane de lei, maine alta valoare. Cei de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania erau cei mai mari beneficiari ai scoaterilor din fondul forestier, prin reabilitarea de drumuri nationale sau construirea de autostrazi.
Dar acum au o lege prin care nu mai platesc aceasta taxa, iar Fondul de Ameliorare este din ce in ce mai mic”, spune Achim, pentru ca la sfarsitul discutiei sa concluzioneze ca „practic, statul nu te poate ajuta in momentul acesta sa impaduresti”.
Dreptul proprietarului de teren degradat
Art. 87 din Legea fondului funciar: Detinatorilor de terenuri degradate, care, in mod individual sau asociati, vor sa faca din proprie initiativa inierbari, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie gratuit materialul necesar – samanta de ierburi, puieti, amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor.
Detinatorii care au primit materiale pentru inierbari, impaduriri si amendari si nu le-au intrebuintat, in vederea scopului pentru care le-au cerut, sunt obligati sa plateasca valoarea lor.
Agricultura sau silvicultura?
Reprezentantii Ministerului Agriculturii spun ca sprijina productia agricola, in contextul cresterii populatiei, dar si marirea considerabila a suprafetei impadurite in Romania. In aceste conditii insa, situatia este incerta, chiar si pentru ei.
Pe de-o parte, nu exista fonduri suficiente nici pentru incurajarea agriculturii, nici pentru plantari consistente. Multe masuri din Planul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) nu au inca ghiduri de finantare.
Pe de alta parte, e greu sa alegi intre doua prioritati. „Prin cresterea procentului de impaduriri nu vrem sa afectam marimea terenurilor apte pentru agricultura”, ne spune Gica Duta, subsecretar de stat in MAPDR. „Noi trebuie sa identificam terenurile inapte oricaror folosinte agricole si acelora sa le dam folosinta silvica”, a adaugat el.
In acelasi timp insa, dupa realizarea ghidului de finantare europeana, pentru masura din PNDR cu privire la prima impadurire a terenurilor agricole, proprietarii acestui tip de terenuri pot alege sa-si planteze arbori pe minimum 5.000 de metri patrati.
Duta sustine ca solutia ideala ar fi ca pe culturile agricole sa fie plantate din loc in loc si perdele forestiere, asa cum se intampla in multe alte tari, dar acest lucru sta la latitudinea proprietarului.
„Ai bani, planteaza!“
Daca tineti neaparat sa va impaduriti terenul, bani s-aveti, pentru ca in rest nu va opreste nimeni. Cel putin asta declara directorul Departamentului de Administrare a Padurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Dan Achim.
