Zona arctică se încălzește mai repede decât oricare altă zonă de pe Pământ, astfel încât studierea adaptării animalelor de acolo este prioritară pentru oamenii de știință. Aceștia au construit o bază de date în urmă căreia au observat schimbările de comportament privind migrarea și reproducerea.
Foto: Dominique Bertaeux Bylot
O bază de date uriașă, care cuprinde informații colectate în 30 de ani privind migrarea și mișcările animalelor care se găsesc pe suprafața de 14 milioane de kilometri pătrați din zona arctică, arată că vietățile din una dintre cele mai reci regiuni de pe Pământ își adaptează comportamentul în fața schimbărilor climatice.
Noua resursă include peste 200 de rapoarte ale ecologiștilor din toată lumea privind mișcarea a peste 8.000 de animale marine și terestre din zona arctică, din 1991 până astăzi. Această zonă s-a încălzit, în medie, cu 2,3 grade Celsius față de anii 1970. Începerea primăverii mai devreme, ierni mai calde, subțierea gheții și dezvoltarea așezărilor omenești au afectat felul în care animalele native se comportă.
Din analiza acestor rapoarte au rezultat trei studii complexe. Unul a comparat mișcările a peste 100 de vulturi aurii din 1993 până în 2017 și a constatat că păsările tinere care migrează spre nord în primăvară au ajuns în acea regiune mai devreme după o iarnă blândă, indicând faptul că temperaturile mai calde le-ar putea împinge să migreze mai repede. Vulturii aurii adulți, care de obicei își încep migrația mai devreme decât păsările imature, nu și-au schimbat tiparele. Acest lucru ar putea avea consecințe asupra cuibăririi și a supraviețuirii puilor, au descoperit autorii studiului. În acest caz, accesul la date cuprinzătoare oferă ecologiștilor strategii mai bune pentru gestionarea acelor populații de păsări.
Un alt studiu a urmărit peste 900 de femele de reni din 2000 până în 2017 și a constatat că mai multe turme din nord nasc mai devreme în primăvară, în timp ce datele de fătare ale populațiilor din sud nu s-au schimbat. Cele din nord răspund aparent la condițiile medii mai calde și la debutul primăverii devreme în Arctica. Cu toate acestea, această schimbare privind datele de fătare este riscantă pentru că primăvara devreme există variații meteorologice mai mari, posibilele ninsori mai târzii pot ucide renii născuți prea devreme în sezon.
Un al treilea studiu a analizat viteza cu care exemplare de urs, ren, elan și lup s-au deplasat în toată regiunea din 1998 până în 2019 și a constatat că acele specii s-au deplasat la viteze diferite în funcție de temperaturile sezoniere, ploaie și zăpadă. Deplasarea contează pentru supraviețuire: abilitatea multor animale terestre de a se hrăni se bazează pe capacitatea lor de a se deplasa pe distanțe mari. Studiul a constatat că elanul și renul se mișcau mai mult în zilele cu temperaturi mai ridicate, în timp ce prădătorii lor, lupul și ursul, tindeau să se miște mai puțin. Rezultatele sugerează că erbivorelor vor fi mai greu să găsească hrană și să evite prădătorii, deoarece temperaturile continuă să crească.
Citește și:
Schimbările climatice forţează animalele din zona arctică să îşi modifice obiceiurile alimentare – studiu
