Un acord al Națiunilor Unite pentru încetinirea încălzirii globale ar trebui să fie scurt, flexibil și de lungă durată, pentru a evita renegocieri complexe la fiecare câțiva ani, potrivit unui document pregătit de Franța în vederea summit-ului care va avea loc în decembrie la Paris, informează The Guardian.
Acordul va trebui, de asemenea, să se asigure că guvernele nu dau înapoi cu privire la angajamentele lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în posibila lipsă a unor sancțiuni, potrivit unui briefing primit de miniștrii pentru climă care au participat la discuțiile pregătitoare de la Paris în 20 și 21 iulie. Potrivit documentului văzut de Reuters, noul nucleu juridic al acordului ar trebui să fie scurt și concis. Dar schița actuală a textului care acoperă toate aspectele acordului se întinde pe aproape 90 de pagini.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a criticat luna trecută procesul de negocieri, lansat acum aproape patru ani în Africa de Sud, spunând că se mișcă „cu viteza melcului”.
Reprezentanți ai Națiunilor Unite spun că planurile naționale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prezentate ca pietre de temelie pentru acordul de la Paris, nu vor fi suficiente ca să limiteze încălzirea globală la obiectivul ONU de 2 grade Celsius peste temperatura din vremurile preindustriale.
Asta înseamnă că e nevoie de flexibilitate pentru a se ajunge la un acord ambițios, menit să limiteze emisiile de gaze care, potrivit oamenilor de știință, provoacă tot mai multe valuri de căldură, inundații și creșterea nivelului mării.
Statele cu cele mai mari niveluri de emisii, în frunte cu China și SUA, au prezentat Națiunilor Unite planurile lor naționale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până după 2020, ca pietre de temelie pentru acordul de la Paris. Japonia și-a prezentat planul vinerea trecută.
Un raport bazat pe discuțiile de negociere, emis miercuri, arată o dorință puternică a țărilor de a ajunge la un acord climatic în 2015. Aceste negocieri au eșuat în 2009, la ultima încercare care a avut loc în cadrul unui summit la Copenhaga. „În spatele scenei vedem o dorință reală de a găsi un teren comun”, a declarat Harald Dovland, un fost negociator principal pentru Norvegia, care a co-prezidat raportul emis de Centre for Climate and Energy Solutions, un think-tank cu sediul în SUA.
Sursă foto: Flickr.com
Mai citește și:
Consumul total de resurse al țărilor membre UE s-a diminuat cu 19% în ultimii 18 ani
Parlamentul European face primul pas spre economia circulară
