Comisia Europeană a publicat ediția din 2019 a evaluării sale anuale privind evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa (ESDE – Employment and Social Developments in Europe). Având în vedere tendințele globale pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației, globalizarea, transformarea tehnologică și schimbările climatice, ESDE din 2019 este dedicată temei dezvoltării durabile.
Raportul arată că abordarea schimbărilor climatice și creșterea economică merg mână în mână. Acesta stabilește o serie de opțiuni de politică capabile să mențină competitivitatea UE, să sprijine creșterea economică și să extindă beneficiile la întreaga populație a UE și la generațiile viitoare, realizând în același timp o tranziție ambițioasă către o economie neutră din punct de vedere climatic.
Această evaluare anuală arată că redresarea economiei europene a avut loc. Cu cele 240,7 milioane de locuri de muncă în Europa, cu 13,4 milioane mai mult față de începutul mandatului Comisiei Juncker, rata ocupării forței de muncă în UE este cea mai mare rată înregistrată vreodată. Rata șomajului din Europa este cea mai scăzută din istorie. Numărul de persoane expuse riscului de sărăcie continuă să scadă. Acesta reprezintă un bun punct de plecare pentru intensificarea realizării politicilor care stau la baza Pilonului european al drepturilor sociale. Procesul trebuie să includă o tranziție echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic, care să valorifice pe deplin oportunitățile de „creștere verde” din viitor. Putem îmbunătăți standardele de viață ale tuturor cetățenilor, cu condiția ca UE și statele membre, împreună cu partenerii sociali, să investească în competențe noi și mai bune, calificări mai înalte și servicii sociale mai bune”, a declarat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă
Tranziția către o economie neutră va spori numărul de locuri de muncă disponibile
Tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon va spori numărul de locuri de muncă disponibile și va avea un impact asupra structurii pieței forței de muncă, a distribuției locurilor de muncă și a competențelor necesare.
Până în 2030, se așteaptă ca tranziția să creeze 1,2 milioane de locuri de muncă suplimentare, pe lângă cele 12 milioane de locuri de muncă deja preconizate. Tranziția ar putea atenua polarizarea actuală a locurilor de muncă cauzată de automatizare și digitalizare prin crearea de locuri de muncă cu salarii și competențe medii, în special în sectorul construcțiilor și al producției.
Impactul tranziției va varia de la o țară la alta și de la un sector la altul. Prin urmare, țările trebuie să se pregătească pentru această tranziție pentru a se asigura că cetățenii din profesiile, sectoarele și regiunile care sunt încă legate de modele cu emisii ridicate de carbon nu sunt lăsați în urmă. O importanță crucială o are integrarea dimensiunii sociale încă de la început, de exemplu prin măsuri care oferă sprijin pentru venit în perioada de tranziție sau combină impozitarea mai ridicată a energiei cu redistribuirea. Dialogul social poate contribui, de asemenea, la o tranziție echitabilă prin asigurarea implicării lucrătorilor și angajatorilor.
În general, evaluarea arată că, pentru a continua creșterea economică, UE va trebui să investească în competențele cetățenilor și în inovare. Cele mai performante întreprinderi din UE sunt cele care investesc cel mai mult în formarea lucrătorilor și în condiții de muncă de înaltă calitate. Evaluarea ESDE a constatat, de asemenea, că investițiile sociale, cum ar fi accesul la servicii de îngrijire a copiilor și educația copiilor preșcolari cresc productivitatea și bunăstarea cetățenilor.
