Straturile de pamant din Romania sunt în proportie de 90% apte pentru practicarea agriculturii organice. Potrivit
specialistilor în pedologie, aceasta sansa exista si datorita faptului ca, în ultimii 20 de ani, terenurile agricole nu au mai fost tratate cu fertilizanti artificiali sau cu pesticide. Lipsa chimicalelor din sol nu este însa singura conditie ca pamantul sa rodeasca eco. Practicile agricole „verzi” urmaresc si mentinerea sau îmbunatatirea sanatatii solului, iar cea mai buna metoda s-a dovedit a fi cea veche de cand lumea – folosirea gunoiului de grajd.
Text de MIHAELA PAVNUTESCU
Terenuri dezechilibrate în azot si fosfor
În Romania, aceasta suprafata imensa, de 90%, din terenurile propice agriculturii eco nu este exploatata nici pe departe la întreaga ei capacitate. Impedimentele sunt, în primul rand, de ordin financiar.
Apoi, chiar solurile ridica piedici, deoarece, paradoxal, nefiind tratate chimic, sunt dezechilibrate, sarace în azot, fosfor sau în alte elemente chimice vitale pentru culturile de orice tip.
„Solurile romanesti sunt curate, în cea mai mare parte lipsite de chimicale si metale grele. Însa sunt dezechilibrate, iar ca sa echilibrezi un sol ai nevoie, uneori, si de 20 de ani. De exemplu, 6,3 milioane de hectare sunt sarace în fosfor, iar 870.000 de hectare au nevoie de azot pentru a redeveni fertile, pe langa alte 7.500 de milioane de hectare care sunt deficitare, la randul lor, în diverse alte substante nutritive sau minerale”, explica Mihail Dumitru, directorul Institutului de Pedologie si Agrochimie N. Dimo din Bucuresti.
Gunoiul de grajd, un fertilizator eco insuficient
Azotul, fosforul, potasiul sau magneziul se afla în sol în cantitati mult mai mici decat necesarul plantelor, iar, pentru asta, în special în agricultura eco, sunt necesare îngrasaminte organice de zeci ori sute de kilograme la hectar.
Ideal, potrivit specialistilor, este gu-noiul de grajd. Dar si la capitolul cresterea animalelor Romania este codasa. Acest îngrasamant natural este greu de gasit ori, cand se mai afla la îndemana agricultorilor, acestia nu au utilaje suficiente sa-l împrastie pe camp.
„Ca sa faci agricultura ecologica trebuie sa ai la îndemana multe lucruri. Romanii însa nu au bani suficienti nici sa lucreze pamantul, nici sa-l fertilizeze si nu sunt ajutati de stat nici sa-si comercializeze produsele. Ca sa îngrasi pamantul în mod natural ai nevoie de gunoi de grajd si de vite care sa fie hranite curat. Furajele pentru animale trebuie sa fie procurate de pe terenuri netratate chimic. Este un întreg lant care trebuie respectat ca sa produci alimente bio, iar, daca te abati, risti sa compromiti recolta”, mai spune Mihail Dumitru.
Solurile, verificate la sange de certificatori
Producatorii ecologici trebuie sa se înregistreze la Ministerul Agriculturii în fiecare an. Procedura este reglementata prin Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologica, iar comercializarea produselor ecologice se face numai de comercianti înregistrati.
Aceasta procedura prin care este permisa practicarea agriculturii eco presupune, mai întai, verificarea calitatii solului de catre specialisti, daca acesta este sau nu apt pentru culturi organice, si o perioada de conversie, de doi ani, timp în care terenul agricol este pregatit pentru obtinerea culturilor eco.
Specialistii iau probe de sol si verifica periodic daca sunt îndeplinite conditiile impuse pentru obtinerea culturilor bio.
Printre conditii se numara lipsa chimicalelor de orice fel, inclusiv cele pentru combaterea daunatorilor sau a buruienilor. Este permisa, în schimb, folosirea îngrasamintelor certificate bio sau a gunoiului de grajd, de o anumita calitate.
O alta regula este respectarea procesului de productie care implica inclusiv practici ecologice de ambalare si depozitare ale produselor.
Programe de exploatare si conservare a solurilor
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale deruleaza o serie de programe pentru conservarea si exploatarea solurilor. Aceste programe asigura supravegherea, evaluarea si avertizarea cu privire la calitatea solurilor pe baza unui sistem informational, a unei baze de date la nivel national si ofera masuri de protectie si ameliorare a terenurilor agricole, cat si masuri cu privire la utilizarea eficienta si durabila a solului.
Printre obiectivele acestor programe se numara refacerea potentialului biologic al solurilor, mentinerea sau reintroducerea în circuitul agricol a terenurilor destinate culturilor agricole ori realizarea sistemului national de monitorizare sol-teren pentru agricultura, cat si implementarea Programului national de ameliorare a solurilor.
