Potrivit statisticilor realizate până în prezent de către specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), peste 60% din inundațiile care se produc, în prezent, în România, sunt provocate de scurgeri importante de pe versanți, torenți și pâraie.
Este vorba despre inundații de tip flash-flood (inundații abundente care se înregistrează într-un timp foarte scurt, pe un areal restrâns) și care au o frecvență tot mai mare în ultimii ani, inclusiv pe cursurile mari de apă”, a declarat Ervin Molnar, director general al A.N. „Apele Române”.
Având în vedere evenimentele hidrologice petrecute în ultimele săptămâni, directorul general al ANAR a inițiat, în premieră, o întâlnire dintre reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene și cei ai ONG-urilor, respectiv cei ai World Wide Fund for Nature (WWF România).
În urma inundațiilor petrecute în bazinul hidrografic Jiu, specialiștii Apelor Române au propus, în cadrul întâlnirii, măsuri suplimentare de apărare a populației riverane care trăiește de-a lungul Jiului de Vest, pe tronsonul cuprins între localitățile Câmpul lui Neag și confluența râului Jiul de Vest cu râul Jiul de Est. Mai exact, este vorba despre apărarea localităților: Valea de Brazi, Uricani, Lupeni, Jiu-Paroseni, Vulcan, Iscroni.
Specialiștii Apelor Române vor completa măsurile structurale, de consolidare a apărărilor de mal pentru zonele locuite, cu măsuri de renaturare și de reactivare a unui braț vechi al Jiului din cadrul proiectului intitulat „Amenajarea complexă a râurilor Jiul de Vest și Jiul de Est în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane – obiectul I: Punerea în siguranță a barajului Valea de Pești, județul Hunedoara”, proiect care este propus spre finanțare europeană prin AXA 5- POIM.
În prezent, ANAR are în promovare la Ministerul Fondurilor Europene un număr total de 16 proiecte ce vizează lucrări de protecție împotriva inundațiilor, care includ și soluții verzi, pentru protecția și reabilitarea ecosistemelor naturale sau refacerea biodiversității în valoare de 426 de milioane de euro.
