Cantitățile de hârtie pe care le colectează sunt mici. Însă modul în care aleg să le gestioneze ar trebui să-i inspire și pe alții. Angajații proiectului Recicleta preiau hârtia cu cargo-triciclete și o duc spre reciclare, iar inițiatorii proiectelor Papelier și Moara de hârtie o prelucrează manual, transformând-o în produse noi, precum coli, plicuri sau chiar tapet personalizat.
Hârtia. Un material nelipsit din viețile noastre, pentru care mediul plătește un preț cam mare. Pentru a produce o tonă de hârtie clasică, se taie în jur de 24 de copaci, potrivit Conservatree. Dintr-un copac, se obțin aproximativ 8.300 de coli. Impactul asupra mediului poate fi mult diminuat dacă reciclăm hârtia. Folosind 50% hârtie reciclată pentru producția unei tone de hârtie nouă, salvăm 12 copaci.
Reciclarea este însă profitabilă doar atunci când vorbim despre cantități mari de deșeuri (800 – 1.000 de kg). Niciun colector nu se va obosi să preia cele câteva kg sau zeci de kg pe care le poate genera lunar o gospodărie sau o firmă de dimensiuni reduse. Deșeurile lor ajung, cel mai probabil, la groapa de gunoi.
Fenomenul ar putea fi evitat însă dacă acești mici generatori de deșeuri ar ști de existența unor proiecte precum Recicleta, Papelier sau Moara de hârtie. Pe inițiatorii lor i-am cunoscut sau reîntâlnit la un festival dedicat economiei circulare (UrbanFest 2016). Vă invităm să aflați cum valorifică aceștia hârtia.
Recicleta, un proiect premiat la nivel internațional, prea puțin cunoscut în România
Contactează-ne! Noi colectăm hârtie, PET, doze de aluminiu în cantități mici (până la 150 kg), în maximum 3 zile de la solicitare. Serviciul de transport al deșeurilor se face cu cargo-triciclete care nu poluează aerul și sunt conduse de persoane din grupuri sociale vulnerabile.
Iată, pe scurt, cum se poate descrie activitatea celor de la Recicleta. Proiectul a fost inițiat de Asociația Viitor Plus, în 2010. În primii 6 ani de funcționare, au colectat și au predat spre reciclare peste 290 de tone de deșeuri. În principal, a fost vorba despre hârtie. Potrivit propriilor calcule, au salvat astfel 4.359 de arbori. În plus, au evitat emiterea în atmosferă a 274 de tone de dioxid de carbon, care ar fi fost generate prin descompunerea hârtiei la groapa de gunoi.
Beneficiile pentru mediu nu sunt însă singurele aspecte cu care cei de la Recicleta se pot lăuda. Din 2010, au angajat 10 persoane din grupuri vulnerabile. Acestea au colectat cu ajutorul cargo-tricicletelor deșeuri de la 200 de firme înscrise în program și de la 53 de scări de bloc. Astfel, 8.000 de angajați și 5.000 de bucureșteni au profitat de serviciile lor.
Unul dintre angajații Recicleta este Alexandru. Are 5 copii, dintre care unul – cu nevoi speciale. Acum 6 ani, a fost ales pentru slujba de colector în programul Recicleta. A învățat regulile de circulație și s-a obișnuit să conducă o cargo-tricicletă cu o încărcătură de 150 de kg, pe străzile aglomerate ale Bucureștiului, indiferent de vreme.
În 2013, Recicleta a câștigat marele premiu la secțiunea de mediu a unei competiții internaționale organizate de European Investment Bank Institute. Proiectul a mai fost selectat în finala altor 3 competiții internaționale și a câștigat anul trecut o finanțare din partea ING Bank. Încă nu se auto-susține din punct de vedere financiar, însă Teia Ciulacu, Președintele Asociației Viitor Plus, crede că vor ajunge curând la breakeven.
Papelier, atelierul în care se fabrică manual hârtie din hârtie
Şi cei de la Papelier colectează deșeuri de hârtie. Spre deosebire de Recicleta, însă, ei le valorifică în propriul atelier. Procedeul pare destul de simplu. Însă, atunci când doar privești de pe margine, nimic nu pare complicat.
L-am surprins pe Lucian Leuca, unul dintre inițiatorii proiectului, în timp ce le arăta unor copii întregul proces. Hârtia se amestecă într-un cazan mare cu apă și se lasă la înmuiat câteva ore. Apoi, se toacă mărunt cu o bormașină și un burghiu cu o lamă în capăt.
În amestec, se introduce o sită care colectează o mică parte din hârtia înmuiată și permite totodată apei să se scurgă. Noua foaie se pune între cârpe și, cu ajutorul unei prese, se stoarce temeinic. În final, se pune la uscat pentru câteva ore sau chiar o zi.
Cei de la Papelier folosesc noua hârtie pentru a produce articole de papetărie, precum plicuri, coli de hârtie, magneți, abajururi sau chiar tapet.
În plus, cercetează noi metode care le-ar permite să fabrice cărămizi sau chiar poduri din hârtie. Vor de asemenea să construiască o imprimantă 3D care să funcționeze cu pastă de hârtie. Așadar, chiar dacă folosesc tehnici tradiționale de producție, nu se feresc să introducă și tehnologia în proces, pentru a-l eficientiza și a-l îmbunătăți.
Alături de Lucian, de mica afacere de producție se ocupă Alexandra Andrieș și Florin Cojocaru, dar și câteva „ajutoare”. Pe lângă activitatea de producție, cei trei și-au asumat și rolul de a educa atât coonsumatorii (și mai ales copiii), cât și companiile. Ei știu că doar așa își pot asigura un model de business viabil pe termen lung.
Moara de hârtie, un atelier-muzeu care învie meșteșuguri tradiționale
Tot prin educație au început și inițiatorii proiectului Moara de hârtie. În 2011, au deschis în Comana un mic atelier-muzeu. Acolo, expun echipamente vechi din tipografii, zețării și instrumentele unor meșteșuguri pierdute. În plus, îi inițiază pe cei interesați în tainele producției de hârtia manuală, legătoriei de carte și tiparului manual. Despre toate acestea mi-a povestit Magda Rusen.
Din vara acestui an, și-au diversificat activitatea, prin crearea unui Sat al meșteșugurilor. Practică acolo îndeletniciri străvechi, precum prelucrarea lemnului, fierăria, prelucrarea stufului, olăritul, țesutul, morăritul tradițional, prelucrarea fructelor, a legumelor și a plantelor medicinale.
Printre produsele pe care le confecționează meșterii, se numără articolele de papetărie pe care le vând în Cărturești și în librăriile Anthony Frost, obiectele de ceramică, dar și covoarele tradiționale și accesoriile din resturi textile sau din lână. La unul dintre ateliere de țesut am avut și eu ocazia să asist.
Reciclarea hârtiei, posibilă doar dacă este colectată corect
Potrivit informațiilor de pe site-ul Recicleta, consumul de hârtie a crescut de 4 ori în ultimii 40 de ani. Cererea a condus, evident, la intensificarea defrișărilor. Se pare că aproximativ 35% dintre copacii tăiați pe întreaga planetă sunt folosiți pentru producția de hârtie. Reciclarea economisește resurse și previne poluarea. Pentru fiecare tonă de hârtie reciclată, se folosește cu 40% mai puțină energie, se economisesc 3.200 de litri de apă și se evită eliminarea a 850 de grame de dioxid de carbon.
Însă, fără o colectare corectă, reciclarea hârtiei nu este posibilă. Pentru a putea fi prelucrată și a nu contamina altă materi primă, deșeurile trebuie să fie curate și uscate. Odată presate, ocupă un spațiu mai mic și sunt mai ușor de transportat.
Sunt mai greu sau imposibil de reciclat farfuriile de unică folosință din celuloză, șervețele și prosoapele de hârtie, hârtiile care conțin adeziv, cutiile și paharele de carton, hârtia cerată, cutiile de lapte și de suc de tip TETRAPAK etc. Găsiți un ghid complet de reciclare a hârtiei pe site-ul colectaredeșeuri.ro.
