Dupa 15 ani de la inchiderea unei mine de uraniu, incep sa apara efectele radioactivitatii. Autoritatile dau vina pe mama natura
Radioactivitatea naturala este uneori benefica, dar, in cele mai multe cazuri, malefica. In zona de vest a tarii, au fost nenumarate galerii de exploatare a minereului de uraniu, multe dintre acestea fiind dezafectate dupa revolutie. Numai ca, in situatii de acest fel, datorita radiatiilor, dezafectarea nu se lasa la bunul plac al naturii, ci se face dupa norme stricte si bine stabilite in Uniunea Europeana. Ca de obicei, autoritatile nu tin seama nici macar de normele interne si aplica metoda pisicii. Asemenea comportamente duc la producerea unor adevarate dezastre ecologice. Unul dintre acestea este relatat in cele ce urmeaza.
CARAS-SEVERIN, MEHEDINTI
In mirifica zona a Clisurii Dunarii, o mina parasita de uraniu genereaza un fenomen ciudat, ce aduce cu o poluare radioactiva, nerecunoscuta insa oficial de autoritatile de mediu. Pe o distanta de circa 3 km, in amonte de varsarea in Dunare, in paraul Ilisova, nu exista nici cea mai mica urma de viata, asta in timp ce inainte a de a intalni mina, paraul e populat cu pastravi. Intre 1955 si 1992, la Ilisova – Mehedinti a fiintat o mina de cercetare si exploatare a zacamintelor de uraniu, in subordinea Exploatarii Miniere Banat, cu sediul la Oravita. Mina era formata din 8 galerii si 10 orizonturi. Potrivit prevederilor acelor vremuri, zacamantul era considerat strategic.
De aceea, Mina Ilisova apartinea Ministerului de Interne, iar tot ceea ce era legat de mina, in special volumul de zacamant si concentratia de uraniu, erau secret de stat. Dupa formarea lacului de acumulare al Hidrocentralei Portile de Fier I, una dintre galerii a fost inundata in totalitate de apele Dunarii. Activitatea de extractie s-a restrans treptat, pana cand, in 1989, mina a fost inchisa, fara a fi date niciun fel de explicatii. Din pacate, insa, mina a fost abandonata fara prea multe masuri de protectie a mediului, dupa ce ani de zile de aici s-a extras uraniu. In apropierea minei parasite curge paraul Ilisova, care se varsa in Dunare. Pe o distanta de cel mult 3 kilometri, raul este lipsit de vietuitoare.
De fapt, din mina parasita se prelinge un firicel de apa, care ajunge chiar in parau. De la confluenta firicelului ce iese din mina si pana la varsarea in Dunare, paraul Ilisova este pur si simplu mort. Aici nu traiesc nici pesti si nici broaste, iar pasarile se feresc sa bea apa. In schimb, inainte de confluenta cu moartea, paraul e populat cu cei mai frumosi pastravi.
"In 2005, Apele Romane Mehedinti si Caras-Severin au prelevat probe din apa paraului Ilisova, in aval de exploatarea miniera. S-a ajuns la concluzia ca concentratiile radionuclizilor de uraniu in probele analizate se situeaza in limitele normale pentru apele de suprafata din principalele rauri din Romania", spune un comunicat emis de Apele Romane – Banat, institutia care raspunde de paraul Ilisova. Cu toate acestea, dupa cum afirma directorul adjunct al APM Mehedinti, Nicolae Pascovici, "numai in urma comparatiei probelor din aval si amonte de mina, se pot elimina potentialele cauze, respectiv poluarea cu uraniu, si se pot cauta alte cauze care au dus sau duc la distrugerea vietii din apa paraului". Avem, deci, doua concluzii oficiale, care se bat cap in cap. Si o realitate care pune la zid autoritatile.
Pentru mai multe informatii vizitati 24DeOre Cotidianul de Vest
