Pescuitul exagerat, poluarea chimica si incalzirea globala sunt pe placul meduzelor, care se lafaie tot mai bine in oceanele si marile din lumea intreaga.
„Marile si oceanele sunt oare pe punctul de a se transforma intr-o supa de meduze?”, intreaba revista „Sciences et Avenir” (SA) in editia din luna iunie. Motive de alarmare privind inmultirea accelerata a gelatinoaselor au aparut cu duiumul. Toamna trecuta, aminteste revista, specia Pelagia noctiluca a acoperit o suprafata de 27 de kilometri patrati din Marea Irlandei, sufocand fermele piscicole din regiune. La fel, in ultimii ani „de la un capat la altul al Golfului Mexic, a aparut o plasa gelatinoasa formata din specia Aurelia aurita”, spune cercetatorul american Monty Graham din Alabama.
De asemenea, in Marea Bering meduzele s-au inmultit de 40 de ori intre 1982 si 2000, potrivit unui articol al site-ului ScienceDaily.
Nici Marea Neagra n-a fost ferita de explozia populatiilor de meduze. „In fiordurile norvegiene, la Marea Neagra si in largul Namibiei, meduzele au luat deja locul pestilor in lantul trofic”, releva SA.
„In luna mai, colegii mei au observat ca au aparut cantitati impresionante de meduze in largul marii, in zonele cu adancimi de pana la 60 de metri. Avem un excedent de meduze in acest an”, a declarat pentru cotidianul.ro Simion Nicolaev, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” din Constanta. Intrebat daca bratele nevertebratelor vor ajunge sa imbratiseze in acest an si malul romanesc, specialistul este rezervat.
„Meduzele se dezvolta in principal in larg, dar se pot deplasa si spre mal, in cautare de mancare sau aduse de curenti. Probabil ca vor ajunge in anumite cantitati si in cateva zone de imbaiere”, spune directorul. Dar nu se hazardeaza in prognoze, deoarece atat directia vantului, cat si curentii marini din urmatoarele luni sunt factori greu de prezis. „Nu sunt totusi specii care sa creeze probleme”, precizeaza Nicolaev.
Cresterea neasteptata a populatiilor de meduze este pusa adesea pe seama incalzirii globale, iar ideea pare sa fie confirmata de experimentele realizate in laboratorul marin din Dauphin Island (Alabama), respectiv la universitatile japoneze din Hiroshima si Shimane. Astfel, s-a demonstrat ca, in primul stadiu de dezvoltare (cel de polip), unele specii de meduze cresc exponential daca sunt puse in apa incalzita, releva SA.
Totusi, exista si exceptii. Monitorizand populatiile de meduze din Marea Bering, specialistii de la Universitatea din Oregon au observat ca, „dupa 2000, populatiile au scazut, desi temperatura apei a crescut dramatic”, informeaza ScienceDaily. In anii ’80-’90, meduzele s-au extins iute, incurcand pescarii ce gaseau in plasele lor fapturi gelatinoase in loc de pesti. Incepand cu 2000, populatia s-a stabilizat si a inceput chiar sa scada, in ciuda incalzirii constante a apei. „Credem ca, odata ce numarul meduzelor a depasit hrana disponibila, populatia a inceput sa se imputineze”, spune oceanograful Lorenzo Ciannelli, citat de ScienceDaily.
Cantitatea limitata a hranei meduzelor echilibreaza biosistemul, motiv pentru care nu poate fi ignorata din ecuatia invaziei meduzelor. Dovada e chiar istoria recenta a vietatilor din Marea Neagra, spune directorul Simion Nicolaev. „Concurenta pentru hrana este chestiunea esentiala pentru mine. Cele trei specii preponderente in Marea Neagra (Aurelia auritas, Rhizostoma pulmo si Mnemiopsis leidyi) au dominat pe rand in intervale de cate 8-10 ani. Faptul ca zooplanctonul marunt cu care se hranesc era limitat facea ca aceste specii sa fie in concurenta si sa-si ia locul una alteia”, spune specialistul constantean. Insa acum mancarea se gaseste din belsug.
„Zooplanctonul a crescut in ultima vreme, in parte din pricina sporirii fitoplanctonului, dar si datorita scaderii altor consumatori de zooplancton, cum sunt macroul si stavridul, imputinati in urma suprapescuitului”, arata Nicolaev. Prin urmare, bataia pentru mancare nu mai e atat de apriga, ceea ce permite cresterea populatiilor de meduze. Anul trecut, aminteste specialistul, s-a observat o dezvoltare iesita din comun la meduzele de apa calda (Rhizostoma pulmo). In august, ele au ajuns chiar sa invadeze portul constantean, eveniment larg mediatizat.
Pentru stavilirea invaziei de meduze, unii biologi propun aducerea in Marea Neagra a unor specii consumatoare straine (cum este stavridul din Oceanul Atlantic), care sa micsoreze populatiile gelatinoase. Simion Nicolaev spune insa ca ar fi mai bine sa ajutam biosistemul sa se regleze cu propriile mijloace.
„Ar trebui restrictionat pescuitul, reduse sursele de poluare din porturi si platformele de extractie si eliminati factorii ce conduc la distrugerea habitatelor. La constructiile dintr-un port, de exemplu, argila care ajunge in mare sufoca habitate intregi”, exemplifica Nicolaev. El atrage atentia ca ecosistemul nostru marin este, in prezent, intr-o „stare de convalescenta” si ca echilibrul sau poate fi usor destabilizat de schimbarile climatice, dar si de presiunea factorului uman.
Foloase agricole si medicale
„Daca nu putem sa impiedicam dezvoltarea masiva a meduzelor, putem cel putin sa tragem foloase de pe urma lor”, scrie „Sciences et Avenir”. Astfel, de vreme ce 98% din corpul meduzelor este apa, corpurile lor moarte ar putea fi ingropate la radacina vitei-de-vie in perioadele de seceta, opineaza Jacqueline Goy, de la Institutul de Oceanografie din Paris. O alta aplicatie interesanta a fost propusa anul trecut de cercetatorii japonezi. Ei au publicat un raport privitor la o proteina (mucina), ce poate fi extrasa din meduze, si care ar putea fi folosita in producerea de substante cu efect lubrifiant si antibacterian, informeaza DailyScience.
Pentru mai multe informatii viziteaza 24DeOre Cotidianul de Vest
