Studii recente demonstreaza inabilitatea procedurilor de evaluarea riscurilor de a estima riscurile plantelor modificate genetic (MG) care produc propriile pesticide, in mod particular porumbul-pesticid . Aceste studii arata ca efectele porumbului-pesticid sunt departe de a fi previzibile, iar potentialul de a fi daunator este mult mai ridicat decat s-a crezut anterior. Procedurile curente pentru evaluarea riscurilor OMG in UE sunt total inadecvate deoarece nu iau in considerare efectele imprevizibile. De aceea trebuie aplicat Principiul Precautiei in vederea interzicerii cultivarii porumbului MG care produce propriul pesticid. „Suntem in ceasul al 12-lea. Insamantarile la porumb aproape s-au incheiat si nu stim daca este modificat geentic sau nu. Ministrul Korodi trebuie sa arate ca este responsabil fata de mediu si oameni si sa duca la bun sfarsit procedurile de interzicerea porumbului MON810. In lumina noilor cercetari disponibile credem ca domnia sa nu ar mai trebui sa intarzie nici o zi decizia finala”, a declarat Gabriel Paun, coordonator de campanii biodiversitate pentru Greenpeace Romania.
Cele mai semnificative studii stiintifice independente publicate recent arata ca:
– Porumbul MG care produce toxina Bt (pesticid) pentru a combate viermele sfredelitor al porumbului (Ostrinia nubilalis) conduce la inlocuirea unui daunator cu un altul. Acest studiu arata ca in SUA o alta insecta (viermele Smith – Striacosta albicosta) a inceput sa umple nisa organismului vizat (Ostrinia). Larvele viermelui Smith (West bean cutworm) nu sunt afectate de gena Cry1Ab produsa de porumbul-pesticid si in mod surprinzator apar mai frecvent in porumbul MG decat in porumbul conventional.
– Porumbul MG este mai susceptibil la infectarea cu afide decat porumbul conventional.
– Toxina Bt produsa de porumbul MG poate afecta ecosistemele apelor curgatoare de suprafata. Reziduurile agricole din porumbul Bt ajung in rauri si devin toxice pentru anumite insecte. Acest curs al toxicitatii nu a fost considerat in evaluarea riscurilor plantelor Bt, desi riscurile pot fi semnificative pentru sanatatea ecosistemelor acvatice.
– Cantitatea de toxina Bt produsa de porumbul MG MON810 este extrem de variabila la diferite locatii, dar chiar si in acelasi camp. Nu se cunosc motivele pentru aceste diferente, dar acest rezultat ridica intrebari serioase cu privire la capacitatea de a evalua corect impactul toxinei Bt pentru mediu
– Toxina Bt afecteaza comportamentul larvelor de fluture monarh cand acesta vine in contact cu polenul porumbului MG. Fluturii prefera sa se mute la porumbul nemodificat genetic pentru a evita toxina Bt.
– Nu se stie cu adevarat ce toxina produce porumbul MON810. Toxina Bt produsa de MON810 este in realitate diferita de toxina Bt utilizata pentru evaluarea MON810 atunci cand a fost autorizat. Genele inserate in MON810 pot conduce la producerea unei proteine diferite fata de cea testata de Monsanto deoarece a contopit cu proteinele proprii plantei naturale. Asadar nu se stie cu adevarat ce fel de toxina produce MON810 si invalideaza practic aproape toate testele de siguranta ale plantei MG. Monsanto a folosit la teste doar proteina pura produsa de bacteria Bt, si nu pe cea produsa de planta, deci profilul toxic al MON810 este diferit.
– Frunzele si boabele porumbului Bt, chiar si moarte, pot fi toxice pentru viata acvatica daca ajunge in rauri. Acest studi a fost facut pe musculitele de apa (Daphnia magna) hranite cu suspensii de MON810, iar grupul de control cu porumb conventional. Rezultatele au aratat mortalitate sporita la musculitele hranite cu suspensii de MON810. De asemenea un procent insemnat de femele nu a ajuns la maturitatea sexuala, iar productia de oua a fost mai scazuta. Rezultatele indica mai degraba efecte toxice a MON810 decat valoare nutritionala scazuta.
Pe masura ce noii studii care arata ca porumbul modificat genetic (MG) are impact negativ asupra mediului, 37 de cercetatori din lume au cerut Comisiei Europene sa aplice Principiul Precautiei pentru suspendarea cultivarii porumbului MG. Cercetatorii s-au adresat recent Comisarului European pentru mediu, domnul Stavros Dimas care a initiat o adevarata dezbatere in Comisie si drept urmare porumbul MG a fost retrimis Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA) pentru o evaluare mai riguraosa. Oamenii de stiinta au reclamat lipsa de consens stiintific in procesul de evaluarea riscurilor pentru OMG, calitatea datelor pentru studiile existente care variaza prea mult si lipsa consensului stiintific in ceea ce priveste cerintele pentru monitorizarea culturilor comerciale.
In lumina noilor cercetari stiintifice Greenpeace cere domnului Attila Korodi, Ministrul Mediului sa interzica de urgenta cultivarea porumbului modificat genetic MON810.
