Numărul de urși brun ar putea fi reglementat în scopul prevenirii pagubelor și atacurilor asupra oamenilor, potrivit unui Ordin emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Numărul maxim de derogări aplicabile la nivel național este de 220 de exemplare, astfel că acești urși ar putea fi împușcați în acest an. În mai, fostul ministru al mediului, Tanczos Barna, a semnat în ultima zi de mandat un ordin prin care 426 de urși urmau a fi împușcați în scop de prevenție. Organizația WWF spune însă că un astfel de ordin nu este suficient pentru reducerea conflictelor om-urs și că sunt necesare și alte măsuri.
Actualul ordin semnat de Mircea Fechet se referă la 220 de exemplare, iar cifra este împărțită în două categorii: nivelul de prevenție, cu un plafon de 140 de exemplare, și nivelul de intervenție, cu un plafon de 80 de exemplare.
Ministerul a subliniat că nivelul de prevenție se referă la numărul de urși bruni care pot fi recoltați în vederea prevenirii daunelor și atacurilor asupra populației umane, având în vedere riscurile pe care aceștia le prezintă. În schimb, nivelul de intervenție reprezintă numărul de urși bruni care pot fi recoltați în cazuri în care alte metode de protecție prevăzute de legislația în vigoare nu pot fi aplicate.
Ordinul, care a fost publicat recent în Monitorul Oficial, stabilește regulile și condițiile pentru aplicarea acestor derogări, având în vedere că specia de urs brun este considerată strict protejată prin legislația națională și europeană de mediu. Aceste derogări se pot aplica doar dacă nu există alternative acceptabile și dacă măsurile nu afectează menținerea populațiilor de urs brun într-o stare de conservare favorabilă în habitatul lor natural.
Aceste măsuri au fost luate în considerare pentru a preveni daunele importante provocate de urșii bruni asupra culturilor agricole, animalelor domestice și bunurilor materiale, potrivit autorității centrale. Ministerul Mediului a subliniat că aceste acțiuni sunt esențiale și pentru asigurarea sănătății și securității publice.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a subliniat că aceste măsuri au fost dezvoltate în urma unor consultări amănunțite cu părțile interesate și cu avizul Academiei Române, instituție care a blocat inițial ordinul lui Tanczos Barna.
„Ordinul stabileşte pentru specia urs brun numărul maxim de derogări aplicabile la nivel naţional, reglementează nivelul de intervenţie şi de prevenţie, precum şi condiţiile de implementare a derogărilor de la statutul de specii strict protejate, ceea ce s-a stabilit în urma a numeroase consultări cu părţile interesate şi cu avizul Academiei Române. Conform Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are obligaţia să emită anual cote de intervenţie şi cote de prevenţie. Acest proiect de ordin a fost elaborat având în vedere prevederile Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice (Directiva Habitate). În concordanţă cu prevederile art. 16 al Directivei, ţările pot face anumite derogări de la prevederile menţionate mai sus în anumite condiţii speciale. Însă, aşa cum am mai spus, dincolo de conservarea speciei de urs brun, de protejare a biodiversităţii, eu cred că trebuie să ne gândim şi la oameni„, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
Pe lângă acest ordin, Ministerul Mediului desfășoară și proiectul „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, care vizează reducerea conflictelor dintre oameni și urși. Printre obiectivele acestui proiect se numără determinarea numărului de urși și instalarea unor sisteme de protecție pentru animalele domestice, culturile agricole și bunurile materiale, în vederea diminuării incidentelor nedorite.
WWF: E nevoie de reducerea conflictelor
La rândul său, organizația WWF consideră ca intervențiile punctuale și extragerile justificate prin prevenție pot fi instrumente utile în managementul speciei, dar nu sunt suficiente.
„Avem nevoie de măsuri coerente și consistente pe termen mediu si lung. Publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului nr. 2.183 din 22 august 2023 pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante vine într-un moment în care opinia publică așteaptă cu îndreptățit interes o soluție la apariția urșilor în zonele locuite, apariție tot mai des semnalată în mass-media”, se arată într-un comunicat al organizației.
WWF – Fondul Mondial pentru Natură militează pentru reducerea conflictelor cu urșii și consideră că intervențiile punctuale si extragerile justificate prin prevenție pot fi instrumente utile în managementul speciei, dar nu sunt suficiente.
Avem nevoie de măsuri coerente și consistente pe termen mediu și lung. De aceea, WWF face precizează că, pentru ca prevederile prezentului Ordin de Ministru să aibă efectul scontat, ar trebui, în primul rând să existe o monitorizare a exemplarelor problematice, susceptibile de a provoca pagube. În lipsa acestei monitorizări, nu putem vorbi de prevenție, în adevăratul sens al cuvântului, ci doar de extrageri de exemplare, în mod aleatoriu sau preferențial.
„Sunt câteva întrebări care ar avea nevoie de clarificare. Cum anume se va asigura Ministerul de extragerea acelor exemplare problematice, câtă vreme nu există directive clare pentru monitorizarea exemplarelor susceptibile a produce conflicte? Mai mult decat atât, va asigura Ministerul transparența în ce privește exemplarele extrase? Considerăm că ar fi util ca documentele justificative în cazul fiecărei extrageri să fie făcute publice. În acest moment, există un tabel sintetic realizat de Ministerul Mediului, însă din acesta lipsesc date precum motivele și împrejurările recoltărilor, si de asemenea, lipsesc datele biometrice ale urșilor extrași,” consideră Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România.
Pe lângă o monitorizare susținută a urșilor problematici, o importanță deosebită în reducerea conflictelor o reprezintă descurajarea hrănirii urșilor în zonele turistice și în apropierea localităților.
„Să nu uităm că multe puncte de hrănire sunt în proximitatea localităților. Este și aceasta o măsură ce ar trebui avută în vedere de Minister, pentru reducerea conflictelor cu urșii. Iar în acest sens, obligativitatea hrănirii complementare de către gestionari, prin contractele semnate cu Ministerul, ar trebui eliminată. În plus, gestionarii ar trebui sprijiniți financiar de către autoritatea centrală pentru managementul speciei (de exemplu pentru monitorizarea exemplarelor problematice)”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, o mare importanță o are îmbunătățirea managementului deșeurilor în zonele în care ursul este o prezență constantă sau este în trecere (în zonele coridoarelor ecologice), ca și educarea și informarea comunităților locale cu privire la modul în care putem ține urșii la distanță, respectiv ce putem face pentru a reduce conflictele.
„Ne afirmăm încă o dată susținerea față de acțiunile de prevenire a conflictelor și considerăm că o mai bună planificare a utilizării teritoriului în zonele cu densități mari de urs, medierea de către Minister a dialogului între toate părțile interesate și luarea unor decizii politice informate, bazate pe cercetări și studii știintifice, la care să se asigure o participare mai extinsă a comunității academice și științifice din România pot duce la scăderea conflictelor dintre om și urs, concomitent cu asigurarea unei bune stări de conservare a biodiversității,” a adăugat Cristian-Remus Papp.
Citește și: Coaliția Natura 2000: Noile cote impuse de Minister dau undă verde pentru vânătoarea de urși la trofeu
Ministrul mediului a pus din nou gând rău urșilor. ONG-uri: Vrea să permită vânătoarea la trofeu
