În Arctica, 2018 a fost al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată, ca parte a tendinţei de încălzire ce ar putea schimba în mod dramatic tiparele de climă, potrivit unui raport dat publicităţii marţi de către Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA).
„Temperatura aerului în ultimii cinci ani în Arctica a depăşit toate recordurile anterioare înregistrate începând cu 1900”, potrivit raportului anual NOAA, Arctic Report Card 2018, care susţine că anul 2018 a fost al doilea după 2016 din punctul de vedere al creşterii temperaturilor globale din regiune.
Este vorba despre cel mai recent avertisment referitor la schimbările climatice făcut de agenţiile guvernamentale americane, deşi preşedintele Donald Trump s-a declarat sceptic referitor la acest fenomen şi a promovat o agendă în favoarea combustibililor fosili.
Plantele din zona Arctică ar putea crește de două ori mai înalte până la sfârșitul secolului, contribuind la încălzirea globală
Potrivit studiului, încălzirea zonei Arctice continuă într-un ritm aproape dublu faţă de restul planetei, iar această tendinţă pare să modifice forma şi puterea curentului de aer ”jet stream”, care influenţează vremea din emisfera nordică.
„Creşterea temperaturii atmosferice în Arctica are ca rezultat un curent jet-stream neobişnuit de lent şi de vălurit, care a coincis cu fenomene meteo anormale”, se mai spune în raport, precizându-se că schimbarea modelelor de climă au adus deseori temperaturi deosebit de reci în zone situate la sud de Cercul Arctic.
Spre exemplu, „un val de furtuni de iarnă severe în estul Statelor Unite în 2018, precum şi valul de vreme extrem de rece din Europa în martie 2018, cunoscut sub denumirea ‘Bestia din Est'”.
Ecologiştii au avertizat cu mult timp în urmă referitor la încălzirea rapidă din Arctica, spunând că ameninţă specii precum urşii polari şi este un semnal pentru alte fenomene cu impact mai larg declanşate de schimbările climatice asupra planetei.
Oamenii de ştiinţă au avertizat că regiunea ar putea suferi pagube de trilioane de dolari provocate de încălzirea globală în domeniul infrastructurii, în deceniile următoare.
Însă topirea gheţii din Arctica a atras atenţia statelor care au teritorii în regiunea polară precum SUA, Canada şi Rusia prin deschiderea unor noi căi de navigaţie şi acces mărit către o regiune despre care se crede că este bogată în petrol şi minerale.
Cel mai vechi și mai gros strat de gheață din Arctica a început să se rupă
Atât SUA cât şi Rusia şi-au exprimat interesul referitor la stimularea forajului în regiunea Arctică, iar Rusia şi-a consolidat prezenţa militară în nord.
Raportul NOAA vine la câteva săptămâni după ce mai mult de 12 agenţii guvernamentale americane au realizat un studiu care concluzionează că schimbările climatice sunt cauzate de folosirea combustibililor fosili şi vor costa economia SUA sute de miliarde de dolari până la sfârşitul secolului.
Trump, care a redus măsurile de protecţie din domeniul mediului şi climei din mandatul Obama pentru a mări producţia internă de combustibili fosili, a spus, referitor la raportul National Climate Assessment: „Nu cred”.
Anul trecut, Trump şi-a anunţat intenţia de a retrage SUA din Acordul de la Paris din 2015, la care au aderat circa 200 de state pentru a combate schimbările climatice, argumentând că acordul va distruge locuri de muncă şi va oferi puţine beneficii climatice tangibile.
