Inundatiile au revenit in Romania, amenintand comunitatile din lungul Dunarii si amintindu-ne, o data in plus, ca pentru a evita dezastrele provocate de asemenea evenimente avem nevoie de solutii pe termen lung, cu aplicare imediata.
In 2006, Dunarea si-a recastigat singura teritoriile pierdute, insa nu pentru mult timp. Acolo unde s-au facut brese pentru descarcarea surplusului de apa, digurile au fost reconsolidate si terenurile drenate. Spre deosebire de 2006, Romania are acum planuri (Planul de Management pentru Bazinul Dunarii) si strategii (Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung) care sustin refacerea luncilor inundabile ale raurilor (inclusiv a Dunarii) ca solutii fezabile, dar care raman, deocamdata, doar pe hartie. In Planul de Management pentru fluviul Dunarea, Romania propune, pentru refacerea conectivitatii laterale, 473.000 ha in lunca indiguita a Dunarii, dar termenul de realizare este incert.
WWF recunoaste complexitatea si provocarile planurilor de refacere a luncilor inundabile, insa sustine ca acestea trebuie sa constituie o prioritate pentru managementul riscului la inundatii si pentru adaptarea la schimbarile climatice, sustinute prin proiecte concrete.
Un studiu WWF realizat dupa inundatiile din 2006 (Nota 1) arata ca in bazinul Dunarii 70% din luncile inundabile ale raurilor si-au pierdut, prin indiguire, capacitatea naturala de descarcare a viiturilor. Refacerea luncii inundabile a Dunarii ar aduce beneficii multiple, nu doar prin reducerea riscului la inundatii, ci si prin alte servicii de mediu generate si disponibile comunitatilor locale.
,,Potentialul de refacere a luncii este chiar mai mare decat cel stabilit in Planul de Management, ca de altfel si beneficiile economice si ecologice obtinute prin implementarea unor proiecte de reconectare a zonelor inundabile,, a declarat Orieta Hulea, Coordonator Regional Program Ape la WWF. ”Romania detine suprafata cea mai mare din lunca Dunarii Inferioare si, totodata, cel mai ridicat protential pentru refacerea acesteia. Un proiect pe cel putin 3.000 de ha ar putea servi ca model pentru demonstratea viabilitatii unor astfel de solutii, ceea lipseste este doar vointa politica de a-l pune in practica,, a continuat Orieta Hulea.
WWF, in parteneriat cu doua Agentii de Protectia Mediului locale (Olt si Teleorman) si cu sprijin financiar UE, a demarat, in ianuarie 2009, un proiect de refacere a zonelor inundabile in 2 zone pilot din lunca Dunarii: proiectul Green Borders (Frontiere Verzi), al carui obiectiv il reprezinta conservarea a doua specii de pasari amenintate de pe Dunare: rata rosie si cormoranul pitic. Asigurarea conditiilor de conservare a celor doua specii presupune, in primul rand, conservarea și reconstrucția zonelor umede de-a lungul Dunarii folosite ca zone de hranire și cuibarire.
