Arctic Climate Feedbacks: Global Implications, un raport WWF (World Wide Fund for Nature), lansat astazi, la Geneva, cu prilejul unei conferinte mondiale a Organizatiei Mondiale de Meteorologie, dezvaluie consecintele globale ale incalzirii Regiunii Arctice, mai rapide si mai dramatice decat au prevazut cercetarile anterioare.
Incalzirea Regiunii Arctice este un fenomen cunoscut de multa vreme, fara sa se fi luat in calcul, insa, factori precum interactiunea acesteia cu atmosfera. Ceea ce aduce nou studiul WWF, intocmit de cei mai buni specialisti in climatologie din lume, este o serie de argumente care stabilesc o legatura directa intre incalzirea Regiunii Arctice si modificarile la nivelul climatului global. In linii mari, raportul estimeaza ca incalzirea Regiunii Arctice ar putea cauza inundatii care ar afecta o patrime din populatia planetei, cresteri foarte mari ale emisiilor de gaze cu efect de sera stocate sub calota glaciara, precum si schimbari dramatice ale climei.
“Ceea ce a descoperit echipa care a realizat studiul este un scenariu cutremurator”, a declarat Dr. Martin Sommerkorn, specialist in schimbari climatice in cadrul Programului Arctic al WWF. “Raportul ne spune, practice, ca incalzirea Regiunii Arctice este mai mult decat o chestiune locala, este o problema care afecteaza intreaga planeta. Altfel spus, daca nu reusim sa mentinem temperaturile normale in Regiunea Arctica, consecintele se vor rasfrange asupra comunitatilor umane de pretutindeni”.
Raportul demonstreaza ca multe dintre feedbackurile din zona arctica- efecte negative rezultate din impactul incalzirii- vor accentua incalzirea globala, depasind previziunile oamenilor de stiinta, inclusiv pe cele ale ultimului raport al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), facut public in 2007.
Pe de alta parte, pierderile masive de gheata cauzate vor influenta circulatia atmosferica si vremea din zona arctica si din imprejurimi. Astfel, temperaturile si precipitatiile din Europa si America de Nord vor suferi modificari drastice, afectand agricultura, padurile, dar si rezervele de apa.
Mai mult, solurile inghetate din Regiunea Arctica stocheaza dublul cantitatii de CO2 din atmosfera. Daca procesul de incalzire continua, suprafetele se vor subtia tot mai mult si vor elibera cantitati mari de carbon, sub forma de CO2 si metan- un gaz cu efect de sera foarte puternic. De altfel, nivelul metanului din atmosfera a crescut deja considerabil in ultimii ani, principala cauza fiind incalzirea tundrei arctice.
Conform raportului WWF, nivelul marii va creste cu peste un metru pana in 2100- mai mult decat dublul nivelului anticipat de IPCC in 2007- si numeroase inundatii vor lovi zonele de coasta, afectand mai mult de un sfert din populatia planetei.
“Raportul ne sugereaza ca trebuie sa reducem urgent emisiile de gaze cu efect de sera, pana nu va fi prea tarziu » , a declarat Sommerskon. « Daca permitem ca Regiunea Arctica sa se incalzeasca in continuare, nu cred ca vom putea tine aceste efecte negative sub control pentru multa vreme”.
WWF s-a aliat cu mai multe organizatii de mediu din lume si a intocmit o schema de tratat pentru Conferinta de la Copenhaga, prin care s-ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon, pana la un nivel care ne-ar tine departe de efectele negative ale incalzirii globale.
“Trebuie sa tinem cont de aceste semnale din Regiunea Arctica si sa facem tot posibilul ca la Copenhaga sa obtinem un acord care sa limiteze emisiile de gaz cu efect de sera », a subliniat James Leape, director general al WWF International.
In luna decembrie a acestui an, reprezentanti din 191 de tari se vor reuni la Copenhaga pentru ultima runda de negocieri privind un nou acord global de reducere a emisiilor. Acordul aflat in vigoare, cunoscutul Protocol de la Kyoto, va expira peste 3 ani, in decembrie 2012. Negocierile de la Copenhaga ar urma sa ratifice un nou tratat de clima care sa fie aplicat incepand cu 2013.
WWF sustine ca acest cadru trebuie sa garanteze reduceri de emisii mult mai rapide si mai consistente din partea tarilor puternic industralizate si sa sprijine financiar tarile in curs de dezvoltare, pentru putea lua parte la lupta impotriva schimbarilor climatice.
