In 2010 se va termina prima etapa din proiectul de reabilitare a statiei pentru tratarea apelor uzate din Capitala, dupa mai bine de 20 de ani de la inceperea lucrarilor. Lipsa banilor, birocratia si incompetenta functionarilor sunt principalele stavile care au stat in calea proiectului.
Inginerul Dan Giurcaneanu spune ca statia de epurare a apelor reziduale de la Glina se intinde pe mai bine de 70 de hectare Foto: Marian Vilau
Lucrarile la statia de epurare a apelor Capitalei au inceput abia in 2007. Din 2002, cand Guvernul s-a gandit ca epurarea apelor reziduale generate de bucuresteni ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru mediu, procedurile birocratice necesare finantarii si aprobarii proiectului au mai durat cinci ani de zile.
“In acest timp, a fost nevoie de obtinerea a 27 de avize”, ne spune Dan Giurcaneanu, inginerul care raspunde de partea tehnica a proiectului de la Glina. Acesta sustine ca, in afara de legislatie, tergiversarea procedurilor administrative a fost cauzata de nepasarea institutiilor implicate.
De exemplu, proiectul statiei de epurare vizeaza si alimentarea cu apa si canalizare a comunelor Glina, Manolache si Catelu. Acest lucru necesita subtraversarea caii ferate si implicit autorizatia de la Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane (SNCFR), aflata in subordinea Ministerului Transporturilor.
Giurcaneanu spune ca documentatia in acest sens a fost trimisa din ianuarie 2009, dar nu au primit inca niciun raspuns. Intrebat de ce, un reprezentant al Directiei Tehnice din cadrul SNCFR ne-a spus ca exista si alte prioritati, dar a promis ca saptamana viitoare se vor ocupa si de “cazul Glina”. “Avem multa treaba, mai ales ca in fiecare zi se gaseste cate unul care vrea autorizatie de construire a unui cotet pentru caine…“, spune acesta.
Investitie de peste 100 de milioane de euro
Lucrarile la statia de epurare a Capitalei au inceput inca de pe vremea lui Ceausescu, dar au fost oprite in 1989. Abia in 1996 s-a incercat reluarea constructiei, insa dificultatile financiare au stopat orice efort. In anul 2002, reprezentantii Comisiei Europene au sugerat Ministerului Mediului din Romania sa aiba in vedere, ca prioritate principala pentru combaterea poluarii si refacerea mediului inconjurator, constructia unei statii de epurare a apelor uzate din Bucuresti.
Dupa doi ani, in urma semnarii unui memorandum de finantare intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, au fost alocate 55 de milioane de euro pentru proiectul ISPA privind prima etapa de reabilitare si modernizare a statiei de de la Glina. Decembrie 2010 este termenul impus prin acest memorandum pentru finalizarea lucrarilor la prima etapa a statiei.
Coordonatorul activitatii de reabilitare de la Glina, Sanda Trasculescu, spune ca termenul va fi respectat, in ciuda intarzierilor produse in anii precedenti. Pe langa fondurile nerambursabile, finantarea proiectului este asigurata din imprumuturi obtinute de la Banca Europeana pentru Investitii (25 de milioane de euro) si de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (10 milioane de euro). Circa trei milioane de euro din investitia totala de peste 100 de milioane de euro reprezinta bani de la bugetul de stat.
In urma cu cativa ani, Capitala genera 18 metri cubi de ape uzate pe secunda. Potrivit coordonatorului proiectului de reabilitare a statiei de la Glina, in prezent, deoarece bucurestenii au redus consumul de apa pentru facturi cat mai mici la intretinere, cantitatea de ape uzate s-a diminuat la 14 – 15 metri cubi pe secunda. In prima etapa, statia va prelua 55% din apele uzate ale Capitalei si va epura zece metri cubi pe secunda.
Statia de epurare va fi completa abia in 2015
„Odata cu finalizarea celei de-a doua etape din programul de reabilitare a statiei de epurare de la Glina vom reusi sa tratam apele reziduale in proportie de 100%“, a spus Sanda Trasculescu.
Chiar daca finalizarea intregii statii este preconizata pentru 2015, inca nu se stie cum vor fi gestionate cele 500 de tone de namol rezultate zilnic din epurarea apei uzate.
Dambovita, un rau mort
Bucurestiul este cunoscut ca singura capitala europeana care nu-si epureaza apele reziduale.Datele Administratiei Nationale „Apele Romane” arata ca in 2007 a fost evacuat in Dambovita un volum de circa 370.000 metri cubi de ape uzate in care au fost identificate peste 25.000 de tone de sulfati, o tona de cianuri si 500 de tone de detergenti. Fostul viceprimar al Capitalei, Razvan Murgeanu, spunea anul trecut ca Dambovita este un rau mort, iar durata medie de refacere a circuitului trofic este de circa 25 de ani.
