Ziua Internationala a Marii Negre, cea mai izolata mare fata de oceanul planetar, se sarbatoreste anual, la 31 octombrie, aducand in atentia publicului importanta conservarii ecosistemului marin, precum si necesitatea unor actiuni concertate pentru a diminua efectele activitatilor umane asupra biodiversitatii si calitatii apelor acesteia, informeaza Rompres.
In plus, acest eveniment subliniaza ca Marea Neagra nu poate fi gestionata decat printr-o cooperare stransa a tarilor riverane, sub auspiciile Comisiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. Romania contribuie si de aceasta data la marcarea acestui eveniment, printr-o serie de activitati nationale care se desfasoara la malul Marii Negre. La aceasta data, in anul 1996, ministrii Mediului din cele sase tari riverane – Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina – au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre.
In octombrie 1996, in cadrul Comisiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii, s-a convenit implementarea Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii.
Documentul a fost conceput in spiritul Declaratiei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare si a Agendei 21. Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii constituie documentul de implementare a Conventiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. Acesta contine un set cuprinzator de strategii si masuri pentru protectia si reabilitarea uneia dintre cele mai vulnerabile mari ale lumii. Planul reprezinta, practic, instrumentul prin care tarile riverane lupta pentru a proteja Marea Neagra impotriva poluarii.
Activitatile cuprinse in Plan sunt structurate pe trei mari categorii: reducerea poluarii, managementul resurselor vii si dezvoltarea durabila. Marea Neagra este a treia mare ca suprafata in Europa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului. Este, de asemenea, cea mai izolata mare fata de oceanul planetar – singura legatura cu restul oceanului mondial, via Marea Mediterana, fiind prin stramtorile Bosfor, Dardanele si Gibraltar, si cu Marea Azov in nord-est, prin stramtoarea Kerch.
Din acest motiv, Marea Neagra este vulnerabila in fata presiunilor exercitate de activitatile umane, iar starea sa de sanatate depinde atat de statele costiere, cat si de cele non-costiere. In acest sens, Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR) a atras atentia tuturor factorilor responsabili, cu prilejul Zilei Internationale a Marii Negre, ca ecosistemul acesteia se afla intr-un echilibru fragil.
"Desi se afla intr-un usor, dar continuu proces de refacere, ecosistemul marin poate deveni vulnerabil la persistenta sau cresterea impactului antropic, la accidentele ecologice, dar si la efectele schimbarilor climatice globale", a afirmat directorul general al ANAR, Marius Postelnicescu. In Marea Neagra se varsa fluviile europene Dunarea, Nipru si Don (prin Marea Azov). Calitatea apei Marii Negre este influentata direct de calitatea apelor fluviului Dunarea, dar in mod special de poluarea provocata in zona costiera.
Degradarea calitatii apei Marii Negre a inceput inca din anii ’60, cand, in loc sa se construiasca statii de epurare, s-a procedat la evacuari directe, prin conducte de evacuare, care ajungeau pana la o distanta de 100 – 200 metri de mare. Marea Neagra este supusa in continuare, in zona litoralului romanesc, unui proces de poluare, din cauza poluantilor proveniti din Dunare, a evacuarilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cat si a activitatii portuare intense. Lipsa statiilor de epurare, in special in zona aglomerarilor urbane, contribuie la cresterea concentratiilor de nutrienti si la incarcarea organica puternica a principalilor afluenti, acest lucru resimtindu-se si in calitatea apei Dunarii si, implicit, a Marii Negre.
Ca o consecinta a cresterii concentratiilor de nutrienti, dar si din cauza repetarii unor fenomene mai putin cunoscute (upwellingul), s-a accentuat fenomenul de inflorire algala. In 2007, Directia Apelor Dobrogea-Litoral a colectat cea mai mare cantitate de alge din ultimii ani, respectiv 39.000 de metri cubi. Poluarea cu hidrocarburi continua sa-si mentina caracterul cronic, din cauza transportului naval, care produce poluarea apei marine in mod deliberat, prin evacuari ilegale de la nave (ape de santina si hidrocarburi), sau accidental, pe fondul deficientelor in exploatare. Anual, Marea Neagra este traversata de circa 50.000 de nave. Mai mult, exploatarea resurselor minerale, petrol si gaze din platoul continental al Marii Negre, industria petrochimica si chimica, industria grea – constructii si reparatii de nave – raman activitati potential poluatoare in bazinul Dunarii si in Marea Neagra.
Bilantul dintre aportul si pierderile de material sedimentar este negativ, explicatia constand in constructiile hidrotehnice. In urma activitatilor antropice, s-a inregistrat si un declin al stocurilor comerciale de pesti in Marea Neagra
