Marius Postelnicu, director general al Administratiei Nationale Apele Romane, a propus miercuri cu ocazia Zilei Internationale a Marii Negre, crearea unui organism similar Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea, capabil sa asimileze toate problemele cu care se confrunta Marea Neagra.
"Comisia Internationala pentru Protectia Marii Negre, cum ar putea sa fie numit, ar avea ca obiective principale monitorizarea constanta a calitatii apei Marii Negre, imbunatatirea calitatii marii, identificarea surselor de poluare (mai ales a celor permanente), dar si a celor cu potential risc", a declarat directorul ANAR.
"Scopul nu este doar acela de a crea structuri de decizie, ci de a da nastere unor "laboratoare" care sa implice toti factorii de resort, inclusiv ONG-urile de profil, intr-un efort comun de conservare a calitatii Marii Negre si plajelor", a adaugat Marius Postelnicu.
Marea Neagra se afla, inca din anii ‘70, in pericolul de a pierde habitate si peisaje naturale foarte valoaroase, iar starea mediului in zona reprezinta un subiect de ingrijorare, din cauza degradarii continue a ecosistemului sau si a exploatarii nerationale a resurselor sale naturale, a declarat Maria Moldoveanu, coordonator de proiect la organizatia ecologista Mare Nostrum.
"In prezent, ecosistemul Marii Negre continua sa fie amenintat de diversi poluanti, in special de nutrientii deversati de pe uscat prin intermediul raurilor, acesta fiind un subiect de preocupare pentru intreg bazinul Marii Negre" , a precizat Maria Moldoveanu.
Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre (PSAM) reprezinta o faza a procesului ce are ca scop realizarea unei dezvoltari durabile in regiunea Marii Negre. Obiectivele sale generale includ asigurarea unui mediu sanatos pentru populatia din regiunea Marii Negre, atat in zone urbane, cat si in cele rurale, obtinerea unui ecosistem marin divers din punct de vedere biologic. Acest ecosistem trebuie sa contina populatii naturale variabile si viabile de organisme superioare, inclusiv mamifere marine si sturioni, si care sa sustina mijloace de trai rezultate din activitati durabile, precum pescuitul, acvacultura si turismul in toate tarile riverane.
"Exista motive de ingrijorare pentru sanatatea publica cauzate de descarcarea de ape uzate reziduale insuficient epurate, ce are ca rezultat prezenta contaminantilor microbiologici, o amenintare care pune o bariera si in calea dezvoltarii durabile a turismului si acvaculturii. Sunt necesare masuri urgente pentru a stopa aportul de substante periculoase, mai ales de petrol, aproape jumatate din acesta ajungand in Marea Neagra prin Dunare", a precizat Maria Moldoveanu. Ea considera ca o alta problema grava este gestionarea inadecvata a resurselor in domeniul pescariilor si gestionarii zonei costiere.
Pregatirea si publicarea Cartii Rosii a Marii Negre, in 1999, a fost una dintre masurile luate pentru identificarea speciilor in pericol. Cartea Rosie cuprinde 254 de specii, printre care 63 specii de plante, 54 specii de pesti, 46 specii de crustacei si sase de mamifere, inclusiv cele trei specii de delfini (Tursiops truncatus, Delphinus delphis si Phocoena phocoena).
"Desi s-a considerat ca procesul de degradare a Marii Negre este ireversibil, monitoringul de mediu efectuat de cercetatorii din toate tarile costiere din ultimii ani reflecta imbunatatiri perceptibile si continue ale starii de conservare a tuturor componentelor de la nivelul intregului lant trofic. Dar, semnul cert de insanatosire a ecosistemului este refacerea stocurilor speciilor de pesti pelagici de talie mica si, deci, cresterea capturilor", a precizat Andreea Burnescu, coordonator proiect la Mare Nostrum.
O amenintare noua asupra starii de conservare a ecosistemului marin este, in prezent, cresterea exploziva a constructiilor, uneori chiar pe plaje. Ecologistii apreciaza ca exista riscul ca zona costiera sa nu poata face fata presiunilor enorme cauzate de constructii, iar impactul ar putea fi irevesibil.
Managementul deseurilor in tarile din jurul Marii Negre este o alta problema majora. Dezvoltarea industriei petroliere, descoperirea de noi zacaminte, extractia si transportul, fie pe apa fie pe uscat, constructia de noi terminale, sunt motive de ingrijorare pentru ecologisti.
"Desi exista o Lege a zonei costiere, in lipsa planurilor generale de urbanism ale localitatilor din zona costiera si a delimitarii domeniului public, se construieste haotic, iar proiectele de investitii vor avea un impact negativ pe termen lung, atat peisagistic cat si de infrastructura. De asemenea, exista un Comitet National al Zonei Costiere, din care fac reprezentanti ai autoritatilor locale, institutiilor cu atributii in domeniul protectiei mediului, institute de cercetare cat si reprezentati ai organizatiilor neguvernamentale, printre care si Mare Nostrum" a mai spus Maria Moldoveanu.
Ea a adaugat ca din cauza numarului mare de membri, circa 50, acest Comitet nu poate fi eficient si capabil sa pregateasca politici in domeniul protectiei zonei costiere si sa ia deciziile corespunzatoare pentru dezvoltarea durabila a zonei costiere.
Eforturile de elaborare a unei Strategii de gestionare a zonei costiere au inceput in 2004, cand toate tarile costiere de la Marea Neagra au recunoscut necesitatea unei politici regionale privitoare la exploatarea durabila a resurselor naturale din apele costiere. In prezent, exista o schita a unei astfel de strategii de management al zonei costiere, care urmeaza sa fie curand finalizata, aflandu-se in stadiul de consultare a reprezentantilor fiecarui stat costier.
Ziua de 31 octombrie a fost desemnata ca Zi Internationala a Marii Negre in anul 1996, cand ministrii Mediului din cele sase tari riverane, Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina, au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre. In plus, acest eveniment subliniaza faptul ca Marea Neagra nu poate fi gestionata decat printr-o cooperare stransa a tarilor riverane, sub auspiciile Comisiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii.
